Cum să locuieşti mai bine. Viaţa la ţară, o realitate pentru tot mai mulţi oameni. În 2021 s-au livrat în mediul rural cu 11% mai multe locuinţe decât în 2020

♦ Lucratul de oriunde şi distanţarea socială impusă de pandemia de COVID-19 au condus la o tendinţă de migraţie a populaţiei către zone mai liniştite din suburbii sau localităţi din jurul marilor oraşe, cu efecte importante asupra pieţei rezidenţiale ♦ Acest trend va accelera în anii următori, spun consultanţii imobiliari.

Locuinţele care au împânzit localităţile plasate în mediul rural au reluat trendul crescător în 2021, apropiindu-se de nivelul atins în 2009. Astfel, din cele peste 70.000 de locuinţe livrate anul trecut, aproape 29.000 sunt clasificate ca fiind în zone rurale, potrivit datelor de pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică. Faţă de 2020, creşterea este de 11%, în vreme ce livrările din urban au crescut cu mai puţin de 1%.

Aceasta este încă o tendinţă care se conturează în contextul pandemiei, în condiţiile în care mulţi dintre cei care aveau locuinţe în oraşe, în Bucureşti cu precădere, au ales să facă achiziţii în localităţi limitrofe, departe de agitaţia, poluarea, zgomotul şi betoanele din mediul urban. Astfel, au redescoperit viaţa la ţară, posibilitatea de a avea curte şi grădină şi acces permanent la aer curat, mai ales că şi opţiunile de a lucra remote, de oriunde altundeva în afară de birou, au devenit mai populare.

Cu doar un an în urmă, în 2020, numărul de locuinţe noi livrate la ţară era considerabil mai mic faţă de cel din oraşe. Anul trecut însă decalajul a scăzut, ajungând de la 39% la 32%.

„Viaţa în mediul rural sau, mai exact, traiul cu o curte de peste 2.000-3.000 de metri pătraţi presu­pune o organizare mult mai strictă decât în cazul vieţii la bloc într-un oraş“, spune un bucureştean care, odată cu pandemia, s-a mutat în zona rurală, unde investeşte timp, energie şi bani pentru a se îngriji de gospodărie şi de grădină.

Locuinţele noi din oraşe continuă însă să domine, numărul lor ajungând la 42.470 anul trecut. Totuşi, trebuie menţionat că numărul mare de locuinţe care figurează ca fiind în oraşe se explică şi prin trecerea multor localităţi-satelit din jurul marilor oraşe în zona metropolitană, contribuind astfel la dezvoltarea centrelor urbane. Acest ritm de dezvoltare continuă o tendinţă începută în urmă cu câţiva ani deja, prin care, în paralel cu dezvoltarea rezidenţială din marile oraşe, iau amploare şi zonele limitrofe acestora.

Dezvoltatorii nu au trecut nepăsători peste semnalele care au arătat încă din 2020 că oamenii vor să se mute la ţară, aşa că au demarat proiecte în acest sens. De pildă, compania Baupartner Construct, a cărei activitate principală este în domeniul construcţiilor, are acum în derulare un proiect rezidenţial de case într-un sat aflat în apropiere de Ploieşti.

„Proiectul Garten Rezidenz este un complex de case situat pe Centura de Vest a oraşului Ploieşti, în Strejnicu, şi numără un total de 72 de unităţi (la finalizare). În curs de execuţie în etapa actuală sunt 37 de case. În etapele următoare se vor construi celelalte imobile propuse“, spuneau recent reprezentanţii Baupartner Construct, responsabili de proiectul Garten Rezidenz din Prahova.

Zonele rurale din jurul Bucureştiului au devenit atractive cu atât mai mult cu cât acordarea autorizaţiilor de construire a fost blocată în ultimul an din cauza suspendării PUZ-urilor, astfel că noi proiecte nu au mai putut fi demarate în interiorul oraşului. Situaţia urbanistică actuală incertă nu face decât să accelereze şi mai mult construirea de locuinţe în zona metropolitană.

„Pe lângă aspectul social sau, mai bine zis, de sănătate legat de pandemie, mai este un element important care va face ca tendinţa aceasta să se menţină în continuare şi probabil să se accentueze, şi anume preţurile terenurilor. Dacă în zona metropolitană, spre exemplu, a Capitalei se mai pot cumpăra terenuri cu preţuri cuprinse între 50 şi 100 de euro pe metru pătrat, acest lucru este aproape imposibil în oricare dintre sectoarele Capitalei, preţurile fiind chiar de patru-zece ori mai mari, ceea ce demonstrează că, dacă doreşti să locuieşti într-o casă/vilă, este mult mai rentabil din punct de vedere economic să cumperi o casă cu teren în zona rurală sau, mai bine zis, în zonele metropolitane“, spune Bogdan Cosmin Ivan, secretar general al Asociaţiei Dezvoltatorilor Imobiliari din România – Urbanis.

Lucratul de oriunde şi distanţarea so­cială impusă de pandemia de COVID-19 au condus la o tendinţă de migrare a populaţiei către zone mai liniştite din suburbii sau localităţi din jurul marilor oraşe, cu efecte importante asupra pieţei rezidenţiale. Acest trend va accelera în anii următori, fapt ilustrat de suprafeţele autorizate în oraşe versus zonele metropolitane.

„Dacă în prezent, pentru fiecare locuinţă livrată în oraş sunt livrate două locuinţe în zona metropolitană, în următorii doi ani, pentru fiecare locuinţă din oraş se vor livra trei locuinţe în zona metropolitană“, estima recent Gabriel Blăniţă, associate director Valuation & Advisory Services în cadrul firmei de consultanţă imobiliară Colliers România.

Încă din primul an al pandemiei, 2020, dezvo­ltatorii imobiliari şi consultanţii spuneau că oamenii devin din ce în ce mai interesaţi de achiziţia de case decât de apartamente în blocuri, după ce multe firme le-au permis angajaţilor din birouri să lucreze de acasă pe termen nedefinit.

Migrarea în zona rurală este însă legată de zona metropolitană aflată în sfera de influenţă a marilor oraşe, şi nu este un fenomen general la nivelul întregului teritoriu, pentru că, în general, satele româneşti care nu se află lângă un pol urban sunt depopulate din cauza îmbătrânirii sau a migraţiei către centrele urbane sau în afara ţării.

„Pe de altă parte, nivelul de creştere a economiei şi a veniturilor din România şi în special din zona Bucureşti-Ilfov a crescut de la an la an, ca nivel al veniturilor pe cap de locuitor (fără a intra în discuţia despre inflaţia actuală), lucru care a dat naştere unei noi pieţe sau tendinţe, şi anume aceea a caselor de vacanţă, tendinţă care va creşte pe măsură ce veniturile şi economia vor evolua pozitiv“, mai spune Bogdan Cosmin Ivan.

Dacă şi infrastructura se va dezvolta, numărul locuinţelor noi din zonele rurale adiacente marilor oraşe va înregistra creşteri chiar şi mai spectaculoase în perioada următoare, estimează el.