Cum să locuieşti mai bine. Circa 300 de proiecte imobiliare au primit autorizaţii de construire în zona Theodor Pallady din Bucureşti în ultimii cinci ani. Ce face primăria pentru a evita instalarea haosului?

♦ Reprezentanţii Primăriei sectorului 3 au evitat să răspundă întrebării referitoare la investiţiile pe care primăria le-a făcut în ultimii ani în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de locuire în zonă, în contextul în care arealul s-a dezvoltat extrem de mult în ultimii ani din punct de vedere rezidenţial.

Aproximativ 300 de autorizaţii de construire au fost eliberate de Primăria sectorului 3 din Bucureşti în perioada 2017-2021, pentru proiecte amplasate în zona Theodor Pallady din Capitală. Cele mai multe – 80, mai exact – au fost acordate în 2018. Reprezentanţii primăriei din sectorul 3, de care aparţine zona, nu au precizat însă dacă aceste autorizaţii se referă la proiecte de blocuri sau dacă includ şi locuinţe individuale şi nici nu au specificat care sunt limitele arealului definit drept „zona Theodor Pallady“.

„Autorizaţiile de construire aferente zonei Theodor Pallady sunt emise în conformitate cu legislaţia şi prevederile incidente în vigoare, cu respectarea reglementărilor urbanistice (POT, CUT, regim de înălţime, retrageri şi alinieri etc.) aferente documentaţiilor de urbanism aprobate, în baza certificatelor de urbanism, precum şi a actelor ce au stat la baza emiterii acesteia, conţinând avizele şi acordurile favorabile, studiilor de specialitate şi documentaţiile tehnice, întocmite şi însuşite de către specialişti atestaţi şi solicitate prin certificate“, au spus reprezentanţii serviciului de presă al primăriei ca răspuns la solicitarea ZF. Ei au evitat însă să răspundă întrebării referitoare la investiţiile pe care primăria le-a făcut în ultimii ani în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de locuire în zonă, în contextul în care arealul s-a dezvoltat extrem de mult în ultimii ani din punct de vedere rezidenţial. Miile de oameni care s-au mutat în zona Theodor Pallady au nevoie, pe lângă locuinţă, şi de infrastructură, mijloace de transport şi acces la utilităţi, iar pentru toate acestea este nevoie de investiţii.

„În momentul depunerii cererilor în vederea eliberării unor autorizaţii de construire, respectiv a documentaţiilor tehnice (proiect), a avizelor şi a studiilor solicitate prin certificatele de urbanism, personalul de specialitate analizează integral conţinutul-cadru al tuturor documentelor depuse, în sensul respectării atât a reglementărilor urbanistice/ tehnice, cât şi a dispoziţiilor legale aplicabile“, au mai spus reprezentanţii instituţiei. Deservită de staţiile de metrou Nicolae Teclu şi Anghel Saligny, zona Theodor Pallady pare să aibă o evoluţie similară cu cea întâlnită în Popeşti-Leordeni şi în Chiajna, două localităţi de lângă Bucureşti care au crescut exponenţial în ultimii ani din punctul de vedere al locuinţelor noi.

 

Acelea sunt însă unităţi administrativ-teritoriale distincte, în vreme ce pentru Theodor Pallady nu există date specifice consemnate la Institutul Naţional de Statistică, de pildă, privind numărul de apartamente noi puse anual pe piaţă.

Una dintre probleme este că, din cauza numeroaselor şantiere din zonă, este şi foarte mult praf, după cum spun locuitorii care deja s-au mutat.

Conform datelor furnizate de consultanţii imobiliari, în ultimii cinci ani, în zona Theodor Pallady s-au livrat peste 7.750 de locuinţe, zona fiind foarte apreciată de clienţii în căutare de apartamente pentru achiziţie datorită accesului la transportul public subteran corelat cu proximitatea faţă de centre comerciale şi zone de agrement. Alte 4.000 ar urma să fie date în folosinţă până în 2025. Preţul mediu de vânzare este de aproximativ 1.600 de euro pe metru pătrat util plus TVA.