♦ „Abia acum am făcut ordine pentru a îndrepta modul în care mergeau lucrurile, cu termoizolări de monumente, clădiri mai mari decât prevedea PUG sau mansardă cu două etaje şi fel de fel de năzbâtii“, spunea primarul Capitalei Nicuşor Dan în luna iunie la emisiunea ZF „Investiţi în România!“ ♦ În 2020, una dintre cele mai mari despăgubiri plătite de compania Omniasig a fost în valoare de 2,5 mil. lei, în urma unui incendiu produs la o mansardă, declanşat de un scurtcircuit.
Odată la câteva săptămâni, în Bucureşti sau în afara lui, o mansardă ia foc. A devenit aproape o rutină, iar pe o piaţă imobiliară uneori heirupistă, în care dezvoltatorii fac tot posibilul să valorifice fiecare metru pătrat disponibil, astfel de construcţii devin din ce în ce mai frecvente.
Cel mai recent, s-a întâmplat într-un proiect de lux din zona de nord a Bucureştiului, de altfel una dintre cele mai scumpe. Penthouse-ul de la ultimul etaj a luat foc, iar tocmai pentru că dezvoltările imobiliare nu mai ţin cont de nicio normă, maşinile de pompieri abia s-au putut strecura printre automobilele parcate pe strada oricum prea îngustă. Potrivit unor postări ale primarului Clotilde Armand din sectorul 1, unde a avut loc accidentul, imobilul în care a izbucnit incendiul este de fapt o transformare în bloc de locuinţe a unui fost hotel.
„Pe 7 iunie 2012, Poliţia Locală Sector 1 a constatat că societatea Persepolis Development, administrată de Manochehr Saadati Sohi, ridicase două etaje ale imobilului (etajele 3 şi 4) fără autorizaţie de construire, stadiul lucrărilor fiind de 100% finalizare! Regimul de înălţime prevăzut de PUG pentru această zonă unde este amplasat imobilul era de maxim P+2“, a notat primarul pe pagina publică de Facebook, adăugând că incendiul a avut loc tocmai la cele două etaje suplimentare.
Este un model adesea întâlnit printre dezvoltatorii imobiliari, care forţează, pe cât posibil, regulile de construire şi ajung să transforme podurile în spaţii de locuit cu acces improvizat la utilităţi. Problema este cunoscută şi de autorităţi, mai ales că în mâna primăriilor stau avizele necesare.
„Abia acum am făcut ordine pentru a îndrepta modul în care mergeau lucrurile, cu termoizolări de monumente, clădiri mai mari decât prevedea PUG sau mansardă cu două etaje ÅŸi fel de fel de năzbâtii“, spunea primarul Capitalei NicuÅŸor Dan în luna iunie la emiÂsiunea ZF „InvestiÅ£i în România!“.
Exact o asemenea „năzbâtie“ a fost problematică la incendiul de săptămâna trecută de pe Şoseaua Nordului din Bucureşti. De ce astfel de „năzbâtii“ se fac în continuare?
„Statistica incendiilor arată că, în medie, zilnic, 12 locuinţe sunt afectate de incendii. Din cele 12 incendii, în medie, cinci se produc în pod/mansardă, iar trei în bucătărie“, se arată într-un ghid din 2011 al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
„Apartamentele de la mansardă erau, acum câţiva ani, la jumătate de preÅ£ faţă de un apartament obiÅŸnuit, pentru că se află la ultimul etaj ÅŸi nu sunt izolate. Problema nu este de legalitate, deoarece se pot face mansarde în mod complet legal. Problema constă în materialele folosite pentru construcÅ£ie. De regulă, la mansarde dezvoltatorii folosesc lemnul rămas de la cofrajele din ÅŸantier. Circuitele electrice se încing, iar lemÂnul devine combustibil ÅŸi aÅŸa se ajunge în situaÅ£ia în care se produc incendii. TotuÅŸi, acum se fac mai rar astfel de construcÅ£ii decât în urmă cu câţiva ani“, spune DragoÅŸ Zaharia, un antreÂprenor care deÅ£ine o firmă de construcÂÅ£ii în BucureÅŸti.
Mansarda apare ca urmare a limitării spaţiului în care se pot construi locuinţe, iar dezvoltatorii care nu vor să se oprească la regimul de înălţime pe care trebuie să-l respecte, caută să facă extinderi, chiar dacă uneori pot fi periculoase dacă lemnul folosit nu este tratat, iar materialele care acoperă carcasa nu au rezistenţă la foc.
„Dacă primăria a dat aprobare, construcÅ£ia este legală. Doar că, la final, controlul calităţii ar putea să nu fie făcut de oameni în măsură. InspecÅ£ia este de obicei foarte standardizată ÅŸi nu se acordă imporÂtanţă aspectelor specifice, deÅŸi totul deÂpinde de specificul fiecărei clădiri“, spune Sergiu Călifar, arhitect, designer ÅŸi urbanist.
Mai multe detalii pe zfcorporate.ro
„În ţările civilizate, mansardele sunt prevăzute de la începutul construcţiei clădirii, iar dacă nu au fost prevăzute, nu se fac ulterior. În România, multe oraşe în general mari au astfel de extinderi ca o pălărie care se pune clădirii.“
Astfel de situaţii sunt o problemă şi pentru firmele de asigurări. De pildă, în 2020, una dintre cele mai mari despăgubiri plătite de compania Omniasig a fost în valoare de 2,5 milioane de lei, în urma unui incendiu produs la o mansardă, declanşat de un scurtcircuit.
„Statistica incendiilor arată că, în medie, zilnic, 12 locuinţe sunt afectate deincendii. Din cele 12 incendii, în medie, cinci se produc în pod/mansardă, iar trei în bucătărie“, se arată într-un ghid din 2011 al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Cum să locuieşti mai bine este un proiect ZF care îşi propune să vorbească despre toate aspectele care privesc traiul în locuinţele noastre, de la evoluţia preţurilor la procesul de achiziţie, procesul de amenajare, tendinţe şi perspective privind noile proiecte rezidenţiale din piaţă, temeri şi iniţiative ale dezvoltatorilor, ale autorităţilor, ale cetăţenilor.
Dacă doriţi să ne împărtăşiţi idei, sugestii, noi teme de abordat în această pagină, aşteptăm mesajele dumneavoastră pe adresa alina.vasiliu@zf.ro.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE