ZF/ROCA: De la potenţial la rezultate concrete. Cum putem susţine dezvoltarea României? Dacă vrem o economie stabilă şi puternică, trebuie să venim cu mult capital. Din cinci companii bune, putem crea una puternică, care să devină campion regional

♦ O capitalizare robustă a companiilor este esenţială pentru dezvoltarea economică, dar ea trebuie să fie susţinută de o viziune antreprenorială clară, orientată spre consolidare şi nu spre fragmentare, pentru a crea jucători de succes, capabili să depăşească graniţele ţării, este una dintre concluziile celei de-a doua emisiuni de business De la potenţial la rezultate concrete. Cum putem susţine dezvoltarea României, un proiect al Ziarului Financiar susţinut de ROCA Investments.

„Economia locală adună foarte multe companii mici şi mijlocii. Unele, mature, cu 30 de ani de existenţă în piaţă, au nişte produse foarte bine definite, au clienţi stabili, doar că au o problemă vizavi de creş­terea prin consolidare. Cred că în viitor, dacă vrem o economie stabilă şi puternică, trebuie să venim cu mult capital, inclusiv în companiile mature. Din cinci companii bune, putem crea una puternică, care să aibă mai apoi toate şansele pentru a ajunge un jucător regional“, a spus Andrei Cionca, cofondator al ROCA, ROCA X şi Agista, şi unul dintre primii antreprenori români care au pariat pe capacitatea de transfor­mare a companiilor cu potenţial, dar şi pe oportunitate.

Astăzi, din Impetum Group fac parte CITR, principalul jucător al pieţei de in­sol­venţă din România, ROCA Investments, soluţie de private equity care urmăreşte con­solidarea şi sca­larea IMM-urilor româ­neşti cu potenţial, ROCA X, venture ca­pital destinat start-up-urilor disruptive din piaţa de tehnologie, şi Agista, fond de growth equity cu focus pe companii care au demonstrat o creştere susţinută cu resurse limitate în nişa în care activează şi care caută să-şi accelereze scalarea la nivel naţional şi internaţional.

Potrivit lui Andrei Cionca, fondurile de investiţii pot deveni vehicule în conectarea banilor cu proiectele şi sectoarele care au ne­voie de investiţii pentru a stimula creş­terea, însă este nevoie de multă comunicare şi informare, dublate de curaj din partea tuturor jucătorilor implicaţi.

„Astăzi, toţi investitorii din România caută ţinte de investiţii mari, puternice, să­nă­toase, cu cote de piaţă şi lichiditate mul­tă. Dar aceste companii nu prea există în piaţă, şi atunci, procesul trebuie să înceapă de la a conştientiza unde este nevoie de capital în piaţă şi unde este capitalul. Jobul nostru este să creăm aceste canale între capitalul disponibil şi nevoia de capital“.

Din perspectiva antreprenorului Fe­renc Korponay, cunoscut pentru că a fon­dat, dezvoltat şi apoi vândut businessul Maravet, activ în domeniul produselor pen­tru animale, slaba capitalizare a compa­nii­lor şi lipsa unui cadru legislativ adecvat în ceea ce priveşte dezvoltarea industriei de capital privat (private equity) şi de capital de risc (venture capital) frânează substan­ţi­al potenţialul de creştere la nivelul busi­nes­su­rilor şi, implicit, de dezvoltare economică.

„Din păcate, legislaţia din România nu este foarte prietenoasă cu această industrie. Spre exemplu, Polonia a băgat foarte mulţi bani în fondurile de private equity, prin care face achiziţii inclusiv în România. Noi, în schimb, nu putem să mergem în afara ţării pentru că nu avem putere financiară. Este clar că aceste lucruri te ajută să scalezi mult mai repede businessurile“.

Ferenc Korponay, antreprenor: Foarte mulţi dintre antreprenorii pe care îi cunosc, şi care au făcut exit, au reinvestit în alte societăţi şi şi-au diversificat portofoliul. Pe de altă parte, traversăm o perioadă în care foarte multe companii nu au succesiunea rezolvată, iar la un moment dat locul antreprenorului va trebui să fie preluat de cineva. O soluţie sunt fondurile de investiţii. Există deja un val mare de antreprenori care sunt dispuşi să cedeze, şi caută soluţii optime.

În 2019, Ferenc Korponay a ieşit total din businessul Maravet, după ce a vândut în două tranşe către gigantul american Henry Schein. Cu banii obţinuţi, antreprenorul a în­ceput să să-şi diversifice constant porto­foliul de investiţii, astfel că, în prezent, a ajuns să deţină perticipaţii directe sau indirecte în aproape 70 de societăţi.

„După un exit reuşit, în două trepte, mi-am dat seama că trebuie să merg mai de­parte în direcţia antreprenoriatului. Cu banii obţinuţi în urma exitului am tatonat nişte investiţii în imobiliare, iar apoi am în­ceput să investesc pasiv în fondurile create de ROCA. În paralel am continuat şi cu investiţii în agricultură. După cinci ani, am preluat două societăţi în domeniu. Astăzi, direct sau indirect am investiţii în aproape 65-70 de societăţi“.

Ferenc Korponay spune că modelul său de business, de a reinvesti banii obţinuţi în urma unor exit-uri, este adoptat şi de alţi antreprenorii locali, însă pentru mulţi dintre aceştia există o problemă legată de succesiune şi consideră că o soluţie în acest sens o reprezintă fondurile de investiţii.

„Foarte mulţi dintre antreprenorii pe care îi cunosc, şi care au făcut exit, au reinvestit în alte societăţi şi şi-au diversificat portofoliul. Pe de altă parte, traversăm o perioadă în care foarte multe companii nu au succesiunea rezolvată, iar la un moment dat locul antreprenorului va trebui să fie preluat de cineva. O soluţie sunt fondurile de investiţii. Există deja un val mare de antreprenori care sunt dispuşi să cedeze, şi caută soluţii optime“.

Andrei Cionca a menţionat, la rândul său, că tot mai mulţi manageri români sunt conştienţi că au nevoie să-şi întărească compania cu capital, şi astfel devin tot mai deschişi în a primi investitori în compania lor fie prin exit parţial sau chiar total, înţelegând că aceşti bani vin cu mult know-how, cu o strategie de dezvoltare şi cu o relaţionare puternică.

„Fără capital nu putem să facem nimic. El este cel care dictează muzica. Rolul generaţiei actuale de manageri de fonduri este să dea multă încredere, să atragă foarte mult capital şi să negocieze într-un mod extrem de constructiv cu antreprenorii români pentru a deschide companiile pentru acest capital care vine“, a concluzionat Andrei Cionca.