• Leu / EUR4.8922
  • Leu / GBP5.5612
  • Leu / USD4.4928
Definim viitorul sustenabil

ZF/ING Definim viitorul sustenabil. Băncile finanţează soluţii de mobilitate verzi, dar componenta de risc trebuie redusă cu ajutorul fondurilor europene sau private equity

28.11.2022, 00:05 Autor: Bogdan Alecu

♦ Trendul la nivel internaţional este de orientare către obligaţiuni verzi şi credite verzi, ceea ce a dus la o dublare a tranzacţiilor de acest gen în anul 2021 faţă de anul 2020 ♦ Companiile, primăriile şi chiar asociaţiile de proprietari se reorientează către investiţii în staţii de încărcare pentru automobile electrice.

Există o tendinţă de trecere la o Românie mai verde, mai sustenabilă care s-a dezvoltat în ultimul an, iar băncile contribuie prin produse care sunt în linie cu aceste ţinte, aşa numitele finanţări verzi

„Finanţăm proiecte care contribuie la mobilitate mai verde în România. Este nevoie însă şi de un cadru general prestabilit pentru a creşte numărul acestora. Investiţiile mari se fac atunci când există un cadru reglementat care să asigure predictibilitate. Avem apetit pentru a le finanţa. Sunt proiecte-pilot pe partea de mobilitate, încă nu sunt mari. Vom vedea cu PNRR cum vor apărea cereri de licitaţii tot mai multe, mai ales pe partea de vehicule electrice – autobuze, tramvaie, însă pe infrastructură nu am văzut un proiect semnificativ care să necesite finanţări din partea băncilor“, a spus Adrian Humă, sector head automotive, Transportation­ & Logistics, ING Bank România în cadrul emisiunii Definim viitorul sustenabil, un proiect ZF realizat alături de ING.

El a mai adăugat că interesul pentru finanţările verzi este în creştere, dar încă nu a ajuns la nivelul unui fenomen de masă.

„Sunt mai multe tipuri de finan­ţări pentru reducerea impactului asupra mediului înconjurător, care să ajute mediul economic şi social. Avem produse şi pentru companii, nu doar pentru activităţi de pro­ducţie, cât şi pentru a sprijini co­munitatea“, a explicat Adrian Humă.

Specialistul ING Bank România pe zona de logistică, transporturi şi automotive a mai explicat că, din perspectiva evoluţiei acestui sector al finanţărilor verzi pe zona de automotive, sunt deja vizibile câteva schimbări pe partea electrificare, de sursă de energie.

„În afara finanţărilor care au ca scop final reducerea amprentei de carbon cât şi demararea unei activităţi exclusiv verzi, mai sunt şi produse mai puţin cunoscute, dar cu un volum tot mai mare – bondurile verzi pe care le pot accesa companiile cu un anumit rating, cu o anumită dimensiune, altfel investitorii nu ar plasa bani. Astfel de produse sunt tot mai căutate şi astfel de proiecte vor găsi interes din partea investitorilor“.

Anul 2022 a reprezentat adevărat boom al automobilelor electrice în România odată cu venirea modelului Dacia Spring, cea mai ieftină maşină electrică de pe piaţă. În plus, numai prin programul Rabla Plus cine cumpără o maşină electrică va primi o subvenţie de 10.000 de euro pentru acestea. Dar pentru acestea sunt necesare staţii speciale de încărcare, nu doar o priză simplă.

„Unul dintre partenerii noştri, MOL România, a investit în 14 staţii de încărcare de mare capacitate. Am creat primul coridor de superchargere din ţară, de la Murfatlar şi până la ieşirea din ţară. Şi nu doar ei. Şi OMV-Petrom a anunţat investiţii masive în zona de staţii de încarcare de mare capacitate şi vor fi urmaţi cel mai probabil şi de ceilalţi mari jucători. Vedem investiţii mari şi în zona privată. Companii care vor şi care au şi capacitatea şi au instalat astfel de staţii de mare putere la sediile lor şi în fabricile pe care le au în ţară. TSG este într-o poziţie favorizată, facem parte dintr-un grup puternic la nivel european, altfel probabil nu aveam acces rapid la astfel de staţii“,  a subliniat Bogdan C Niţu, managing director TSG România.

Roxana Capătă, managing director, Ford România Services, explică faptul că infrastructura de încarcare este un element important pentru achiziţia de automobile electrice, iar deja zece procente din maşinile noi înmatriculate în primele nouă luni ale anului sunt electrice.

„Vânzările de maşini plug-in şi full hybrid au crescut exponenţial în 2022. Infrastructura de încărcare acum la nivel european prezintă decalaje în funcţie de ţară. Studiile pe acest subiect arată că acum pentru a ajunge în 2030 la zero emisii, avem nevoie de 14.000 de staţii la nivel european, iar acum se instalează de zece ori mai puţine decât ar fi nevoie şi orice zi întârziată va pune şi mai mare presiune pe cerere. În România factorii publici şi privaţi gândesc în termen de infrastructură, dar mai avem până la un nivel optim“, a spus Roxana Capătă. Ford va produce la uzina Ford Otosan Craiova trei noi modele electrice din 2024.

În plus, reţeaua de alimentare pentru ma¬şini electrice va deveni un serviciu precum oricare alt serviciu de utilitate într-o comunitate.

„TSG adresează doar B2B, iar asciaţiile de proprietari reprezintă tot un alt business. Chiar acum avem în derulare un astfel de proiect pentru staţii de încarcare şi instalare de pompe de căldură. Atunci când am început proiectul ne-au întrebat atât de staţii cât şi de panouri fotovoltaice. Mergem către această direcţie“, a subliniat Bogdan C. Niţu.

TSG la nivel de grup este implicat în discuţii cu bănci privind finanţarea componentei verzi.

„În Europa de Vest există deja organisme de certificare. Nu doar declari că faci investiţii verzi, ci ei vin să certifice asta. Spre exemplu noi am decis ca toate investiţiile în autovehicule să fie realizate în autovehicule verzi. Este o parte a componentei. Instalezi panouri fotovoltaice, mai primeşti alte puncte. Dacă reduci amprenta de carbon, la fel. Băncile în Franţa, Olanda, în ţările nordice, dacă obţii un anumit grad de certificare, obţii o dobândă mai avantajoasă. Mă aştept ca acest model să fie replicat şi în România. La fel şi participarea la licitaţii publice. Dacă mergi în Suedia şi participi la o licitaţie pentru staţii, atunci şi tu trebuie să arăţi că respecţi nişte standarde“, a explicat directorul TSG România.

În ceea ce priveşte companiile şi direcţia finanţărilor verzi, Adrian Humă a explicat că se oferă produse care ajută la reducerea impactului asupra mediului înconjurător.

„În ultimii ani creşterea tranzacţiilor de obligaţiuni şi credite verzi a fost exponenţială. Ca număr de tranzacţii, acum câţiva ani discutam de zeci şi acum discutăm despre mii de astfel de tranzacţii. Şi în România vedem. La nivel global numărul este însă mult mai mare. Trendul începe să vină şi aici şi vedem tot mai multe tranzacţii, din ce în ce mai complexe şi la care participă inclusiv sindicate de bănci. Chiar anul acesta am închis un sindicat de bănci unde jumătate din finanţare era clasificată drept verde“, a spus Adrian Humă.

Expertul ING a subliniat că în timp consumatorii se vor îndrepta către produse cu o componentă verde din ce în ce mai mare. „Dincolo de investitori, astfel selecţia proiectelor se face şi pe componentă verde. Avem partea de investitori, consumatori şi reputaţia companiei. Sunt şanse mari ca aceste companii care au o componentă verde mai mare să aibă în timp şi alte avantaje“.

Adrian Humă a subliniat că pe de altă parte băncile trebuie să aibă grijă cu privire la banii deponenţilor şi se implică atunci când există şi implicarea altor surse de finanţare în proiect.

„Zona de private equity de obicei susţine proiecte de pionierat. Nu este rolul băncilor de a finanţa pionierat care implică un grad de risc. Avem PNRR, avem zona de private equity sunt lichidităţi în fonduri. Când există un grad mai mare de siguranţă pentru a livra şi rambursa fondurile, atunci se implică şi băncile“, a conchis expertul.

 

Adrian Humă, Sector Head Automotive, Transportation&Logistics, ING Bank România

Certificarea este un alt aspect pe care trebuie să îl avem în vedere atunci când vorbim de extinderea finanţărilor verzi în România. Certificarea presupune un cost şi este nevoie de disponibilitatea companiei să îl plătească. O altă cale este să fii deja parte a unui business verde, cum ar fi cel cu energie regenerabilă.

Zona de private equity de obicei susţine proiecte de pionierat. Nu este rolul băncilor de a finanţa pionierat care implică un grad de risc. Avem PNRR, avem zona de private equity sunt lichidităţi în fonduri. Când există un grad mai mare de siguranţă pentru a livra şi rambursa fondurile, atunci se implică şi băncile.

În afara finanţărilor care au ca scop final reducerea amprentei de carbon cât şi demararea unei activităţi exclusiv verzi, mai sunt şi produse mai puţin cunoscute, dar cu un volum tot mai mare – bondurile verzi pe care le pot accesa companiile cu un anumit rating, cu o anumită dimensiune, altfel investitorii nu ar plasa bani. Astfel de produse sunt tot mai căutate şi astfel de proiecte vor găsi interes din partea investitorilor. 

 

Bogdan C Niţu, managing director TSG România.

România are capacitatea de a produce energia necesară dar infrastructura trebuie dezvoltată. Noi nu ne uităm doar la staţii de încarcare ci şi la posturi de transformare şi conexiuni la reţea, sa poţi aduce de la înaltă tensiune către medie şi  joasă pentru a acoperi pachetul complet. Considerăm într-o combinaţie dintre staţii de încarcare şi panouri fotovoltaice. TSG a realizat mai multe astfel de proiecte în Europa şi vrem să replicăm şi în România – unde într-un hub de mobilitate pe autostradă să nu ai doar staţii de încarcare, ci şi o parcare acoperită cu panouri fotovoltaice pentru un aport de putere suplimentar. Credem că viitorul merge în această direcţie. Lucrăm la un proiect similar pentru o parcare de supermarket. Sunt multe companii care aşteaptă bani din PNRR.

 

Roxana Capătă, managing director, Ford România Services

Vânzările de maşini plug-in şi full hybrid au crescut exponenţial în 2022. Infrastructura de încărcare acum la nivel european prezintă decalaje în funcţie de ţară. Studiile pe acest subiect arată că acum pentru a ajunge în 2030 la zero emisii, avem nevoie de 14.000 de staţii la nivel european, iar acum se instalează de zece ori mai puţine decât ar fi nevoie şi orice zi întârziată va pune şi mai mare presiune pe cerere. În România factorii publici şi privaţi gândesc în termen de infrastructură, dar mai avem până la un nivel optim.

 

DEFINIM VIITORUL SUSTENABIL este un proiect editorial al Ziarului Financiar realizat cu susţinerea

 

 

 

 

 

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea Definim viitorul sustenabil