ZF/ING Definim Viitorul Sustenabil. Fondurile europene le permit antreprenorilor să accelereze dezvoltarea, iar PNRR-ul ar trebui să le permită companiilor să treacă la următorul nivel

♦ Antreprenorii români au învăţat să folosească fondurile europene pentru a creşte mai rapid, însă aceştia au nevoie de predictabilitate din partea autorităţilor ♦ PNRR-ul este despre sustenabilitate şi despre un nivel al dezvoltării în care contează şi modul în care au fost utilizate resursele.

Fondurile europene din cadrul finan­ciar multianual le permit antreprenorilor să-şi accelereze dezvoltarea şi să-şi eficientizeze operaţiunile, în timp ce Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) are menirea de a le permite companiilor să treacă la ur­mă­torul nivel, unde nu mai contează doar rezultatul financiar, ci şi modul în care acesta a fost obţinut, au concluzionat invitaţii emi­siu­nii ZF Definim Viitorul Sustenabil, reali­zată în parteneriat cu ING Bank România.

„O numim oportunitate istorică pentru că vorbim de aproape 80 de miliarde de euro fonduri europene, iar o mare parte este re­pre­zentată de cadrul financiar multianual, fondurile europene clasice să spunem aşa, pe care le avem în fiecare bugetare de când am intrat în UE. Din cauza crizelor care au apărut în ultima vreme şi în special a crizei Covid, Uniunea Europeană a eliberat încă o tranşă de bani pentru statele membre, aşa-numitul Plan Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR), care reprezintă peste 29 de miliarde de euro din aceşti 80 de mili­arde de euro“, a explicat Marius Gavrea, director tranzacţii specializate în cadrul ING Bank România.

Unul dintre avantajele accesării de fonduri europene stă în faptul că îi ajută pe antreprenori să îşi accelereze dezvoltarea afacerii, în special pentru companiile din producţie, unde costul echipamentelor şi al utilajelor este unul ridicat. Acesta este şi cazul companiei Belco Avia, care produce elemente de caroserie auto, dar şi piese pentru alte industrii cum ar fi cea feroviară.

„Normal că este un ajutor dacă primeşti 50-60-70% din valoarea utilajelor, pentru că dacă ai cumpăra din surse proprii toate utila­jele sau toate autovehiculele, autoutilita­rele, orice ai nevoie în producţie şi distribuţie, probabil că nu le-ai cumpăra pe toate noi, ai cumpăra şi second-hand, durata de viaţă ar fi mai scurtă şi automat beneficiile ar fi de o durată mai scurtă. Noi am avut proiect în 2014, apoi în 2019, pe diferite axe, dar pot să spun că este o decizie corectă, îţi dă posi­bilitatea să diversifici producţia, să măreşti capacitatea de producţie. Poţi să dezvolţi compania cu o viteză mult mai mare“, a declarat Vicenţiu Gabriel Blănaru, directo­rul general al Belco Avia.

Eficientizarea şi optimizarea busi­nessului sunt două elemente care au devenit cu atât mai importante într-o economie locală şi mondială lovită de crizele suprapuse din ultimii ani.

Cu o prezenţă de aproape 30 de ani pe piaţă, producătorul de lactate Five Continents atrage fonduri europene pentru diferite proiecte deja de 15 ani, pentru utilaje, echipamente sau chiar pentru o hală de producţie.

„Am achiziţionat de-a lungul timpului utilaje care ne permit să producem o cantitate mai mare pe un utilaj, cu mai puţine resurse, în mai puţin timp, păstrând aceeaşi calitate. Sau utilaje de ambalat, astfel încât în loc să ambalezi la mână iei un utilaj care ambalează, tichetează şi face tot procesul de la A la Z şi doar trebuie să pui în cutii. Sunt nişte avantaje foarte mari care te ajută să eficientizezi procesele de producţie“, a explicat Eduardo Khalil, director de vânzări la Five Continents.

În timp ce unii antreprenori utilizează oportunitatea fondurilor europene pentru a-şi accelera dezvoltarea sau pentru a-şi eficientiza operaţiunile, alţii vor să atragă astfel de finanţări pentru diversificare şi pentru a aduce o valoare adăugată mai mare. Dinagriăs este o companie care comercializează seminţe, pesticide şi îngrăşăminte, fiind implicată şi în comerţul de cereale. În 2019, firma a atras fonduri europene pentru silozuri de cereale.

„Acum avem în desfăşurare un proiect pentru achiziţionarea celulelor fotovoltaice pentru energia verde, având în vedere că avem un consum destul de mare pentru procesare şi curăţare, uscare, selectare a cerealelor. Şi intenţionăm ulterior să intrăm în panificaţie, să procesm materiile prime achiziţionate, să nu le mai vindem aşa cum le primim de la fermieri“, a subiniat Octavian Dinu, directorul general al Dinagriăs.

Dacă antreprenorii s-au familiarizat cu fondurile din cadrul financiar multianual în ultimii 15 ani, PNRR-ul este o oportunitate nouă, care până acum a adus pentru antreprenori apeluri pentru eficienţă şi securitate energetică, precum şi pentru digitalizare. Toate proiectele pe toate axele trebuie depuse până la finalul anului 2023, ceea ce înseamnă că în acest an va exista o efervescenţă ridicată.

„Revin puţin la cum a apărut PNRR, ca răspuns la o criză, la criza Covid. Au apărut nişte bani pe care UE a decis să îi acorde antreprenorilor pentru a face faţă acestei crize. Pe lângă crizele actuale avem o altă criză care este în continuă desfăşurare, şi-anume criza resurselor, criza climatică, partea la care trebuie să fie foarte atenţi antreprenorii din România şi de pe întreaga planetă“, a punctat Marius Gavrea, ING Bank România.

El spune că sustenabilitatea stă în centrul acestui program, iar 53% din cele peste 29 de miliarde de euro din PNRR sunt destinate unor investiţii care ar trebui să ducă firmele la un nou nivel de dezvoltare, unul în care nu mai contează doar rezultatul financiar, ci şi modul în care acesta a fost obţinut.

„Este foarte interesant ce vor face cu aceşti bani companiile, mediul antreprenorial, pentru a trece la alt nivel de dezvoltare, unul în care să nu ne intereseze doar profitul, ce tragem sub linie, ci şi cum am obţinut acest profit, cum am obţinut aceste resurse, pentru că avem nevoie de resurse şi pe termen lung“.

 Marius Gavrea, director tranzacţii specializate, ING Bank România

♦ Aş zice că banca are un rol destul de important în tot procesul acesta. ING este alături de antreprenorii ei în permanenţă şi încercăm să avem soluţii cât mai potrivite. Aş aminti totuşi câteva lucruri importante pe care le poate face o bancă şi pe care le-am făcut în această perioadă.

Primul lucru este legat de informarea şi aducerea pe masă a modului cum se lucrază cu aceste fonduri europene, am făcut în acest an 5 ateliere de lucru în principalele oraşe ale ţării, în care peste 200 de clienţi au fost informaţi şi li s-a pus la dispoziţie tot mecanismul şi tot fluxul prin care pot accesa fonduri europene, li s-au pus la dispoziţie oportunităţile care pot apărea pe termen mediu şi lung, cu sumele, cu domeniile de activitate. Cu mulţi s-a discutat despre oportunităţile pe care le au.

♦ Un alt punct important legat de informare şi conştientizare este legată de relaţia permanentă pe care oamenii noştri din teritoriu, relationship managers, cât şi experţii noştri pe fonduri europene, o au cu antreprenorii, astfel încât să fim acolo când au un proiect, să putem merge cu soluţii punctuale adaptate nevoilor lor.

♦ Şi nu în ultimul rând, avem produse şi procese adaptate cerinţelor atragerii unor astfel de sume şi investiţii. Aici am adaptat creditul de investiţii pentru specificul fondurilor europene, ca să satisfacă nevoia de cofinanţare a proiectelor, iar aici cofinanţăm toate cheltuielile eligibile, chiar şi cele neeligibile. Avem acel credit punte, foarte important pentru astfel de proiecte, pe care îl acordăm antreprenorilor până la accesarea grantului. (...) Avem credite de TVA, avem scrisori de garanţie, suntem ocupaţi cu tot necesarul şi avem un flux foarte bine pus la punct, astfel încât să încercăm să acem o experienţă cât mai plăcută pentru clienţii noştri.

♦ Autorităţile ar trebui să lase loc de foarte multă predictibilitate, atât pentru antreprenori, cât şi pentru bănci. Vă daţi seama că noi operăm cu bani şi risc, iar unul dintre factorii foarte importanţi pentru diminuarea riscurilor pe care le ai când plasezi bani sunt legate de predictibilitate, să nu se schimbe, să le avem din timp, să putem pregăti totul.

 

Eduardo Khalil, director de vânzări, Five Continents

♦ Noi suntem pe piaţă de 30 de ani, din 1993, avem o vastă experienţă în atragerea de fonduri europene de mai bine de 15 ani. Doar la Feteşti am atras trei proiecte pe fonduri europene, unde am achiziţionat utilaje pentru diverse procese de flux ale fabricii, autoutilitare pentru transport lapte, marfă, ba chiar am construit şi hale de producţie.

♦ Din experienţa noastră poate să dureze de la publicarea sesiunii până la semnarea contractului de finanţare între 8 şi 12 luni, dar până la urmă sunt nişte procese care trebuie respectate, sunt bani care se dau gratis, trebuie să munceşti pentru ei, trebuie să dovedeşti cu ce te vor ajuta pe viitor, la ce îi vei folosi. Mi se pare normal până la un punct să justifici ce faci cu banii aceia.

♦ PNRR este o oportunitate pentru orice firmă. Din păcate, nu vom aplica la PNRR, dar suntem deschişi la orice alte proiecte de fonduri europene. Am bifat deja cele două piloane care sunt pentru mediul privat, tranziţia verde, ne-am montat panouri fotovoltaice, respectiv digitalizarea, unde deja suntem digitalizaţi, avem un sistem ERP care ne ajută foarte mult.

♦ Mai avem deja un proiect în derulare, prin AFIR, tot pe fonduri europene, unde am achiziţionat mai multe utilaje, printer care unul dintre cele mai importante este unul de ambalat. Acesta ne permite să ambalăm în plastic 100% reciclabil şi sustenabil. Grosimea ambalajului va fi de şapte ori mai subţire faţă de ambalajul existent, băgăm mai puţin plastic pe unitate de produs în piaţă şi ajutăm mediul înconjurător.

Octavian Dinu, director general, Dinagri’s

♦ Suntem o societate de comercializare seminţe, pesticide şi îngrăşăminte pe raza a trei judeţe, Dolj, Olt, Mehedinţi, şi achiziţii de cereale, comerţ cu cereale şi plante oleaginoase. Am atras fonduri europene în 2019 pentru nişte silozuri de cereale, silozuri care ne-au ajutat foarte mult în recuperarea banilor, în fidelizarea clienţilor şi în a le oferi un preţ corect, aproape de ei, şi mai multă linişte din punctul de vedere al stabilităţii afacerii.

♦ S-a desfăşurat cum a trebuit, mie mi s-a părut că a durat mult, dar cei de la fonduri mi-au spus că am făcut într-un timp record faţă de alte investiţii pe care le-au monitorizat. În fine, s-a încheiat totul cu bine, cu ajutorul băncii şi a instituţiilor care au facilitat avizările şi realizarea acestui proiect. Am întâlnit înţelegere.

♦ PNRR este o oportunitate de a atrage bani europeni, aşa cum sugerez tuturor investitorilor din România să folosească cât mai mulţi bani europeni şi am câştigat mult în idea de a creşte firma, cifră de afaceri, imagine.

Vicenţiu Gabriel Blănaru, director general, Belco Avia

♦ Firma produce elemente de caroserie auto şi din domeniul feroviar, în timp ce avem oarece contracte şi pe alte domenii, cum ar fi cel medical. Noi am avut mai multe proiecte de-a lungul timpului, primul implementat a fost în 2014 şi ne-a permis să mărim capacitatea de producţie şi să dezvoltăm modelăria personală, să nu depindem de furnizori în realizarea modelelor, a matriţelor.

Având utilaje în propria firmă cu care să îţi produci modelele şi matriţele, nu numai piesele, automat creşte viteza cu care livrezi prototipuri, cu care intri în producţie, reprezintă un real beneficiu pentru firmă.

♦ Băncile au fost destul de flexibile având în vedere că partea de cofinanţare ne-au dat-o având doar factură de avans sau factură proformă pe care era trecută seria utilajului. Şi cu ajutorul băncii şi cu ajutorul asiguratorilor am putut să facem plata utilajelor la producători şi ulterior au fost luate în garanţie.

♦ Vreau să menţionez că faţă de perioada anterioară 2014 lucrurile merg mult mai bine pe fonduri europene. Înainte erau practice undeva la 90% din proiecte respinse, cel puţin pot să vorbesc despre ADR Nord-Vest, cu ei lucrăm noi. Cred că s-a mişcat destul de bine acum, au fost destul de rapizi. Ceea ce aş vedea ca o posibilă îmbunătăţire ar fi ca normele metodologice să fie puse la dispoziţie mai repede după lansarea programelor respective. Acolo am văzut o întârziere reală, probabil nu este la fel pe toate axele, dar cel puţin pe ce am aplicat noi am văzut că a durat mai mult până când a ajuns la forma finală.