ZF/ING Definim viitorul sustenabil. Numărul prosumatorilor s-ar putea dubla în 2023, iar la finalul decadei capacitatea în solare ar putea creşte de peste 6 ori. Care sunt provocările?

♦ Creşterea fără precedent a costurilor cu energia a dus la o dezvoltare peste orice aşteptare a pieţei de proiecte solare destinate atât micilor consumatori de energie, cât şi segmentului comercial ♦ Jucătorii din industrie spun însă că această efervescenţă se traduce în întârzieri de luni de zile în realizarea proiectelor, preţurile fiind cu 30-40% mai mari faţă de anul trecut ♦ Dar chiar şi aşa, piaţa va continua să crească.

„A fost un an în care ce­rerea a fost de a­proximativ trei ori mai mare. Asta a necesitat şi creşte­rea echipei. Dacă la listare (1 iulie 2021 - n.red.) aveam 42 de colegi, acum avem 100 de colegi. Dacă anul trecut am livrat 15 MW în proiecte, anul acesta vom livra undeva la 45 MW, iar anul viitor cererea va fi şi mai mare“, a spus Iulian Nedea, CEO & cofondator al Simtel Team, com­pa­nie de inginerie şi tehnologie care livrea­ză proiecte de energie solară la cheie.

Nedea a mai spus, în cadrul emisiunii Definim viitorul sustenabil, un proiect ZF realizat alături de ING, că dacă în trecut doar companiile din sectorul de retail erau atrase spre astfel de proiecte, acum, odată cu scumpirea masivă a energiei, investiţia în energia solară intră în logica de business a oricărei firme.

„Acum avem o cerere din zona de producţie, dar şi din zona de logistică, depozite. S-a schimbat un pic profilul. Asta vine şi din creşterea preţului la energie, dar s-a şi discutat foarte mult. Companiile se uită foarte mult în ceea ce priveşte amprenta de carbon. Cred că este doar începutul“, a explicat Nedea.

Cahm Europe, producător român de cosmetice destinate hotelurilor, este una dintre companiile care au intrat recent în clubul producătorilor de energie printr-o soluţie solară.

„Investiţia pentru cei 70 kW de putere nu a depăşit valoarea de 50.000 de euro, iar ca economie vom obţine 18.000 de euro în primul an. Sunt 6 luni de când am pornit proiectul şi nu am obţinut conec­tarea în grid“, a spus însă Andrei Severin, cofondatorul Cahm Europe, indicând astfel una dintre problemele cu care se confruntă investitorii din domeniu şi anume procesul foarte îndelungat de proiect la integrarea în reţea.

Nici zona de mici proiecte nu este ocolită de probleme de birocraţie, dar chiar şi aşa, cele mai recente date arată că la finalul lunii august România avea 24.000 de prosumatori. În categoria prosumatorilor se înscriu proiectele cu o capacitate mai mică de 400 kW, integrate în reţeaua de distribuţie a energiei.

„Vedem piedici din punctul de vedere al birocraţiei. Vedem un delay în parcursul documentelor de la finanţători la instalatori, iar acest delay este de 8 luni de zile. Pe de altă parte vedem delay pe zona de conectare la reţea“, a spus la rândul său Dan Tudose, directorul general şi fondatorul E-acumulatori.ro, platformă care a început cu livrarea de acumulatori şi a ajuns până la montarea de proiecte fotovoltaice.

În ciuda acestor obstacole, proiectele merg înainte, susţinute şi de o oferte de finanţare croite pe specificul fiecărui potenţial investitor în energia solară.

„Pentru companiile cu cifră de afaceri între 100.000 şi 9 milioane de lei, avem disponibil un credit la termen instant, ING Credit Util, care poate fi accesat foarte uşor, pe loc, fără solicitări de documente suplimentare, verificările făcându-se automat de către bancă. În acelaşi timp, pentru companiile cu nevoi complexe, sunt finanţări la termen, personalizate, cu structuri flexibile, în funcţie de specificul fiecărie companii“, a spus Luana Sorescu, head of clients, divizia de business banking ING.

Astfel, aşteptările sunt ca piaţa să crească în continuare.

„Sper să avem 250.000 de prosumatori la finalul anului 2026. Nu cred că este prea mare targetul“, a spus Dan Tudose.

Pe zona de proiecte mari, România are acum o capacitate instalată de 1.300 MW în parcuri solare.

„Până în 2030, vom avea instalaţi în solar între 8.000 şi 10.000 de MW“, a mai spus Iulian Nedea.

 

Iulian Nedea, CEO & cofondator al Simtel Team

► Cum a evoluat piaţa pentru astfel de soluţii atât pe partea destinată marilor clienţi, cât şi pentru micii con­sumatori?

A fost un an în care cererea a fost de aproximativ trei ori mai mare. Asta a necesitat şi creşterea echipei. Dacă la listare aveam 42 de colegi, acum avem 100 de colegi. Există provocări legate de furnizarea de echipamente, de cash flow, pentru că o astfel de creştere aduce o mulţime de provocări, dar le facem faţă. Anul viitor cererea va fi mai mare.

► Ca şi capacitate, cât veţi livra anul acesta?

Dacă anul trecut am livrat 15 MW, anul acesta vom livra undeva la 45 MW.

► Care sunt cele mai dinamice companii pe care le simţiţi că vor să facă această investiţie?

Dacă în trecut avem o cerere mult mai pronunţată din zona de retail, acum avem o cerere din zona de producţie, dar şi din zona de logistică, depozite. Un alt tip de consumator din zona de producţie. S-a schimbat un pic profil. Asta vine şi din creşterea preţului la energie, dar s-a şi discutat foarte mult. Companiile se uită foarte mult în ceea ce priveşte amprenta de carbon. Cred că este doar începutul.

► Cum alegem cea mai bună soluţie din punct de vedere tehnic pentru un mic consumator, dar şi pentru un client industrial?

Deciziile sunt luate nu numai din punct de vedere economic, ci şi cu privire la impactul de mediu, ceea ce înseamnă reducerea amprentei de carbon. Sunt companii listate şi există rapoarte de sustenabilitate, iar atunci e foarte important ca amprenta lor de carbon să fie redusă. Dacă firma lucrează 24 din 24, o instalaţie poate acoperi 18% din consum. Dacă lucrează doar 16 ore, poate să acopere 36% din consum, iar dacă lucrează doar 8 ore, atunci avem un grad de 45-50% de acoperire a consumului dintr-un an de zile.

► Ca şi costuri, aţi remarcat creşterea necesarului de investiţii pentru astfel de proecte?

Dacă înainte echipamentele erau furnizate în trei săptămâni, acum avem şi 6 luni de zile până la livrare. Nu am stat pe loc şi atunci am apelat la o linie de finanţare. Astfel am reuşit să ne facem stocuri pentru a nu avea riscul de implementare. Ne-a luat ceva să ne adaptăm pentru că lucrurile s-au întâmplat peste noapte. Acum avem în depozit suficient de multe materiale, lucrăm din echipamente pe stoc, stocurile au crescut aproape de trei ori faţă de anul precedent. Furnizorii ne spun că au mărit timpul de livrare pentru că este cererea foarte mare. Dacă în 202, pe final de an, cumpăram panourile fotovoltaice cu 20 de cenţi, acum le cumpărăm cu 30 de cenţi, ceea ce înseamnă o creştere de 50% din panouri, iar mai departe asta e 50% din totalul unei investiţii. Dar vorbim şi de dublarea preţului la cablu, cam toate componentele s-au scumpit. Ce construiam înainte cu 600 de euro, acum construim cu 850-900 de euro, dar există o tendinţă de echilibrare.

► Cum va arăta România în 2026 ca proiecte solare?

Datele de la Transelectrica ne arată că sunt 4.500 MW proiecte solare în dezvoltare. Până în 2030, vom avea instalaţi în solar între 8 şi 10.000 de MW.

 

Luana Sorescu, head of clients, divizia de business banking ING

► Cum poate o instituţie financiară să faciliteze acest demers (al clienţilor) de a deveni investitori în proiecte de energie solară?

O bancă poate ajuta prin identificarea şi procesarea facilă a tranzacţiilor sustenabile şi oferirea accesului la produse relevante în acest domeniu.

Am acordat în al doilea trimestru al anului primul credit sustenabil în domeniul IMM, urmat şi de alte finanţări, cu o valoare de 18 milioane de euro.

Pentru companiile cu o cifră de afaceri cuprinsă între 100.000 şi 9 milioane de lei, avem disponibil un credit la termen instant, ING Credit Util, care poate fi accesat foarte uşor, pe loc, fără solicitări de documente suplimentare, verificările făcându-se automat de către bancă. În acelaşi timp, pentru companiile cu nevoi complexe, sunt finanţări la termen, personalizate, cu structuri flexibile, în funcţie de specificul fiecărei companii.

► Am văzut un dinamism fără precedent în dezvoltarea de proiecte solare. Cum aţi simţit în bancă acest lucru?

Am făcut un studiu şi am aflat că antreprenorii sunt tot mai preocupaţi, dar şi îngrijoraţi de costurile sustenabile. Este important ca informarea să fie continuă şi la îndemână. Îi sprijinim pe clienţi în găsirea unui echilibru între dezvoltarea continuă, oportunităţi sustenabile, dar şi zona de riscuri.

► Cum abordaţi zona de tranziţie energetică? Cum sunteţi alături de companii?

Sustenabilitaea este una dintre valorile principale din ING. Asta înseamnă atenţie la educaţia şi sănătatea financiară a antreprenorilor. În zona de companii mari, deja avem un istoric, dar suntem prezenţi şi în alte categorii, pornind de la credite pentru achiziţia de maşini electrice, până la credite sustenabile.

 

Dan Tudose, directorul general şi fondatorul E-acumulatori.ro

► Cum simţiţi piaţa de mici consumatori de energie?

De la lună la lună vedem că această creş­te­re este accele­ra­tă şi nu o ve­dem oprindu-se până la finalul anului viitor. Circa 60% (din proiecte – n.red.) sunt prin programul de subvenţionare (Casa Verde Fotovoltaice – n.red.). Cu siguranţă, suntem la început. Sperăm ca până la finalul anului 2022 să ajungem la 40.000 de prosumatori, iar la finalul anului 2023 vom avea cel puţin 75.000 de prosumatori care vor debita energie către reţea. Vom avea spre 300 MW de putere instalată şi cred că numărul acesta se va dubla în 2023.

► Care sunt provocările pe zona de mici consumatori, unde sunt piedicile?

Vedem piedici din punctul de vedere al birocraţiei. Vedem un delay în parcursul documentelor, de la finanţatori la instalatori, iar acest delay este de 8 luni de zile. Pe de altă parte, vedem un delay pe zona de conectare la reţea.

► Cum alegem cea mai bună soluţie din punct de vedere tehnic pentru un mic consumator, dar şi pentru un client industrial?

Propunerea noastră este să nu aştepţi, ci să faci investiţia cât de curând. Ce luăm în considerare sunt cele trei condiţionări: spaţiul de pe acoperiş, puterea instalaă şi consumul. Noi propunem soluţii care să acopere 80-120% din consumul clientului. Dacă vrei să fii prosumator cu o mai mare putere instalată, dimensionezi la 120% consumul pe care l-ai avut lunile anterioare.

► Cum va arăta România în 2026 ca proiecte solare?

Sper să avem 250.000 de prosumatori la finalul anului 2026. Nu cred că este prea mare targetul. 50.000 de prosumatori pe an nu este niciun stres pentru reţea.

 

Andrei Severin, cofondatorul Cahm Europe

► De ce aţi optat pentru o astfel de soluţie?

Câteodată este mai important să economi­seşti, decât să speri că vei face bani. Odată cu intra­rea ROCA (fond de investiţii) în acţionariatul nostru, am devenit mai atenţi la partea de buget, iar partea de energie deja nu mai putea fi bugetată.

► Ca şi cost, cât reprezintă energia pentru businessul dumneavoastră?

Acum se ridică spre 1%. În România, se consumă anual peste 12 milioane de săpunuri lichide şi avem nevoie de 480 MWh pentru a face doar recipientele acestora.

Putem să privim lucrurile şi din alte perspective pentru a fi mai competitivi. Am reuşit să aducem o inovaţie pe piaţă pentru că fie găsim soluţii sustenabile, fie ne schimbăm obiceiurile de consum. Am inventat o perlă (de săpun) prin care am putea renunţa la ambalajul de săpun lichid. Noi suntem axaţi mult pe zona de export şi lucrăm des cu companii multinaţionale care pun preţ pe zona de sustenabilitate.

► Care sunt detaliile proiectului de producere a energiei? Cât a fost investiţia?

Investiţia pentru cei 70 kW nu a depăşit valoarea de 50.000 de euro, iar ca economie vom obţine 18.000 de euro în primul an. Sunt 6 luni de când am pornit proiectul şi nu am obţinut conectarea în grid.

► Dincolo de partea de energie, cum completaţi direcţia de sustenabilitate în afacerea pe care o conduceţi?

Sunt multe direcţii. Spre exemplu, pentru anul viitor, unul dintre proiectele majore este legat de partea de ambalaje. Energia este o prioritate şi ne dorim să creştem capacitatea mini-parcului de anul acesta. Când o industrie creşte exponenţial, ne aşteptăm şi la o revoluţie a tehnologiei solare. Circa 20% din necesarul nostru de consum e acoperit de energia solară.

► Cum va arăta 2023 pentru voi, ce urmează?

Pentru noi provocarea este foarte mare pentru că ne bazăm foarte mult pe ideea brevetului, de a crea o industrie fără plastic. Provocarea va fi de a găsi noi pieţe.

 

DEFINIM VIITORUL SUSTENABIL este un proiect editorial al Ziarului Financiar realizat cu susţinerea