Fondurile de private equity (PE) au investit anul trecut în România peste 400 de milioane de euro, o sumă de patru ori mai mare decât cea alocată pieţei autohtone în 2024, spre exemplu. Este totodată cea mai mare valoare din ultimii şapte ani, chiar şi peste cea din 2019, un an de referinţă, ultimul de dinaintea pandemiei şi totodată unul dintre ulti­mii de dinaintea războiului din Ucraina, care a pus presiune pe investiţiile din Europa Centrală şi de Est, regiune ce cuprinde şi România. În 2019, fondurile de PE au investit local circa 380 mil. euro, arată Romanian Private Equity and Venture Capital Study, un studiu ROPEA şi Deloitte.

Fondurile de private equity au realizat anul trecut 19 tranzacţii în România, cu o valoare medie de 21,3 mil. euro fiecare. Numărul de tranzacţii e aproape dublu faţă de pandemie şi e la maximul ultimilor şapte ani, în timp ce valoarea medie a fiecărui deal a depăşit 21 mil. euro, de trei ori nivelul din 2024, arată Romanian Private Equity and Venture Capital Study, un studiu ROPEA şi Deloitte.

După mai bine de două decenii de activism, voluntariat şi proiecte care au schimbat felul în care românii se raportează la natură şi la patrimoniu, una dintre cele mai importante lecţii pe care a învăţat-o Alin Uşeriu nu ţine nici de finanţare şi nici de dimensiunea proiectelor.

Inteligenţa artificială nu mai este un subiect de viitor pentru profesia juridică, ci un instrument care schimbă deja modul în care sunt analizate tranzacţiile, gestionate volume uriaşe de contracte şi selectaţi avocaţii care lucrează pentru marile companii.

Fondatorii care construiesc startup-uri de tehnologie şi investitorii care le susţin proiectele au ajuns, în două paneluri separate, la aceeaşi concluzie: regulile prin care un startup atrage finanţare s-au schimbat, iar o idee bună şi o prezentare reuşită nu mai sunt de ajuns - e nevoie de clienţi, de un model de business validat şi de un drum clar spre profit. Discuţiile au avut loc la videoconferinţa „Ecosistemul de finanţare a start-upurilor de tehnologie: oportunităţi şi provocări“, organizată de Deloitte România şi Ziarul Financiar, sub umbrela programului Deloitte Technology Fast 50 Europa Centrală.

Ce anume ţine în viaţă un startup de tehnologie, într-o piaţă în care inteligenţa artificială poate face un produs profitabil să pară învechit în câteva luni? În cadrul primului panel al videoconferinţei „Ecosistemul de fi­nanţare a start-upurilor de tehnolo­gie“, organizată de Deloitte România şi ZF sub umbrela programului Technology Fast 50, trei fondatori de companii premiate în program au ajuns, din unghiuri diferite, la un răspuns congruent: nu tehnologia în sine ţine pe piaţă o companie, ci problema pe care o rezolvă, viteza cu care ajunge la client şi disciplina de a-şi redefini produsul înainte ca piaţa s-o facă în locul lor.

De la aderarea României la Uniunea Europeană şi criza financiară din 2008 până la di­gi­talizare şi inteligenţă ar­ti­ficială, ultimele două dece­nii au redefinit mediul de afaceri local. În acest proces s-a schimbat şi rolul profesiei juridice, care a trecut de la funcţia tradiţio­nală de suport la una strategică, aflată la intersecţia dintre business, reglementare şi managementul riscului. Aceasta este una dintre concluziile videoconferinţei „Cum s-a schimbat mediul de business în ultimii 20 de ani? Dar rolul de lider? Care sunt perspec­tivele în dreptul de business?“, organizată de Reff & Asociaţii I Deloitte Legal şi Ziarul Financiar.

Un număr de 23 de companii antreprenoriale româneşti au fost certificate în cadrul galei „Best Managed Companies România“, primind astfel recunoaşterea în baza a patru piloni cheie: strategie, resurse şi inovaţie, cultură şi angajament, respectiv guvernanţă şi aspecte financiare.

Deloitte a certificat joi seara, în cadrul galei „Best Managed Com­­­panies Ro­mâ­nia“, ajunsă la cea de-a patra ediţie, 23 de companii antreprenoriale româneşti. Acestea au fost selectate din peste 120 de societăţi înscrise în program şi evaluate pe baza a patru piloni de guvernanţă: strategie, resurse şi inovaţie, cultură şi angajament, respectiv guvernanţă şi aspecte financiare.