Deloitte M&A. România este mai atractivă decât Polonia pentru investitorii străini. România a avut 151 de tranzacţii de peste 5 mil. euro în 2024, plus 15% faţă de 2023. Valoarea pieţei de M&A a fost de 5,7-6,1 mld. euro

România este o piaţă mai atractivă pentru investitorii străini decât Polonia, în contextul în care piaţa poloneză este saturată, a fost una dintre concluziile evenimentului anual Deloitte M&A 2025.

„Observăm o creştere a interesului investitorilor pentru România şi Polonia. Din punctul meu de vedere, România este mult mai atractivă, deoarece piaţa de M&As din Polonia este saturată. În România, doar 42% dintre investitori sunt locali, faţă de Polonia, Ungaria şi Cehia, unde aceştia depăşesc 50%. Cu toate acestea, avem o creştere semnificativă a procentului, de la 37%, cât a fost în 2023“, a spus, la Deloitte M&A 2025, Radu Dumitrescu, partener coordonator advisory, Deloitte România.

Interesul investitorilor pentru România a crescut, au mai spus participanţii la dezbatere. 

România a avut 151 de tranzacţii de peste 5 mil. euro în 2024, o creştere de 15% faţă de 2023, iar valoarea pieţei de M& este estimată la circa 6 mld. euro.

„În România, am avut 151 de tranzacţii de peste 5 mil. de euro, în creştere de 15% faţă de anul 2023. Valoarea pieţei de M&A este de 5,7-6,1 mld. euro. Investitorii sunt cel mai interesaţi de zona de energie, construcţii şi imobiliare“. 

Deloitte România, cu sprijinul media al Ziarului Financiar, a organizat marţi, 25 februarie 2025, ediţia anuală a confe­rin­ţei Deloitte M&A, despre piaţa de fuziuni şi achiziţii din România în 2024 şi 2025.

La conferinţă au participat directorii ai unora dintre cele mai mari companii implicate în tranzacţii anul trecut, împreună cu repre­zentanţi ai fondurilor de investiţii şi specialiştii Deloitte. 

 

Andrei Burz-Pînzaru, partener Reff & Asociaţii, Deloitte Legal:

► Ce am putea face pentru a creşte industria de private equity din România? S-a tot vorbit despre implicarea slabă a fondurilor de pensii, dar este important să vedem cum îi putem atrage şi pe acei high-net-worth individuals să investească în private equity sau chiar venture capital.

► Interesele fondurilor de pensii şi ale celor de private equity converg sau ar trebui să conveargă, deoarece, pentru fondurile de pensii, vorbim de diversificare şi de asigurarea unui randament mai mare pentru investitori. Pe de altă parte, discutăm despre sume investite în economia reală, în dezvoltarea antreprenoriatului local, locuri de muncă, creşterea cifrei de afaceri şi impozit pe profit. Pare că este un win-win între privat şi public.

► Avem încă anumite restricţii legislative legate de promovarea fondurilor de private equity sau venture capital către investitori. Este în continuare dezbaterea despre investitorii profesionali versus semiprofesionali. În majoritatea ţărilor europene, o investiţie de câteva sute de mii de euro te califică drept investitor semiprofesional, ceea ce îţi permite să investeşti într-un astfel de fond. Noi încă avem regimul juridic din MiFID, care este extrem de restrictiv şi limitează considerabil numărul investitorilor eligibili.

► Când se vorbeşte despre private equity, lumea se gândeşte la ştirile despre exituri. În realitate, atunci când un fond intră într-un business, cea mai mare parte a fondurilor este utilizată ca investiţie în societatea comercială respectivă.

► În ceea ce priveşte relaţia dintre private equity şi antreprenor, se aplică maxima antică: „Întregul este mai mult decât suma părţilor.“ Un fond aduce mai mult decât bani într-o societate antreprenorială.

Jean Dumitrescu, investor relations, AQUILA:

► Când vrem să facem o achiziţie ne uităm, în primul rând, la tipul de business. Inclusiv în momentul listării, am precizat foarte clar că peste 50% din fondurile atrase, în valoare de peste 70 de milioane de euro, vor fi alocate în această direcţie a achiziţiilor.

► Ne interesează, în primul rând, distribuitori de bunuri de larg consum, aşa cum suntem şi noi. Pe de altă parte, analizăm şi companiile care deţin mărci locale puternice, deoarece o altă componentă importantă a strategiei noastre este creşterea ponderii brandurilor proprii.

► În primul rând, analizăm sinergiile strategice. Pe de o parte, complementaritatea portofoliului de produse şi, pe de altă parte, eficienţa operaţională pe care o putem dobândi. 

► Al doilea criteriu este cultura organizaţională şi echipa de management. De ce? Pentru că, în ultimă instanţă, succesul unei achiziţii constă în ceea ce reuşeşti să faci după finalizarea tranzacţiei. 

Cătălin Oroviceanu, partener, SARMIS Capital:

► În 2024, am realizat o tranzacţie standalone cu MG Tec Industry, iar apoi am efectuat încă două tranzacţii în care am adus noi parteneri pentru companiile din portofoliu. Fiecare tranzacţie vine cu propriile provocări. 

► În momentul negocierii, nicio discuţie nu seamănă cu alta, iar armonizarea partenerilor până la semnarea documentelor aduce întotdeauna noi provocări de negociere. Totuşi, acestea fac parte din dinamica normală a businessului şi sunt regulile jocului. 

►Trebuie să fim realişti şi să recunoaştem că nu putem ridica economia doar prin servicii. Este necesar să investim şi în industrie, să producem local şi să nu mai fim doar un exportator de materii prime, ci să dezvoltăm capacităţi de prelucrare pe plan intern. MG Tec Industry este o poveste de succes, având o echipă cu experienţă anterioară în industrie.

Ionuţ Ciubotaru, vicepreşedinte business development, OMV Petrom:

► Am lansat strategia noastră pentru următorii ani, având ca obiectiv ca, până la sfârşitul acestui deceniu, să derulăm o perioadă intensă de investiţii şi să atingem pragul de 11 miliarde de euro. O mare parte din aceste investiţii, peste 35%, sunt dedicate tranziţiei energetice, un domeniu în care parteneriatele reprezintă un element-cheie.

► Ceea ce vedem noi astăzi în realitatea din România este că există, într-adevăr, foarte multe piedici care pot pune tranzacţiile sub risc şi care cresc complexitatea acestora. 

► Piaţa din România, în zona de energie regenerabilă, este destul de tumultuoasă şi efervescentă. Lucrurile se mişcă, dar ne-ar uşura tuturor munca şi ar conduce la creşterea succesului dacă am avea acest tip de instrumente şi dacă acestea ar fi mai uşor de accesat. Mă gândesc, de exemplu, la zona de finanţări, mă gândesc chiar la schemele de ajutor, care în momentul de faţă sunt destul de complexe.

Răzvan Popescu, CFO, PPC:

► În continuare, România este un importator net când vine vorba de consumul de energie la nivel naţional. Consider că suntem pe drumul cel bun pentru a putea ajunge la această maturitate a pieţei. Există foarte multe proiecte în piaţă în momentul de faţă, de multe mii de megawaţi, şi noi avem un portofoliu foarte important de proiecte.

► În prezent, pare că nu toată lumea se uită foarte atent la partea de rentabilitate a proiectelor, iar foarte multe tranzacţii se fac la nivele de rentabilitate scăzute, mai ales din cauza acestei nevoi de a acoperi necesarul de consum. Totuşi, cred că, atunci când piaţa va deveni matură, peste câţiva ani, va exista o selecţie mult mai riguroasă în ceea ce priveşte rentabilitatea proiectelor.

► Noi avem o strategie clară, cu ţinte bine definite, legate de nivelul de rentabilitate pe care trebuie să-l aibă proiectele, de la care nu ne abatem.

Marian Fetiţa, CFO, Hidroelectrica: 

► Au trecut deja 2 ani de la listarea Hidroelectrica şi chiar dinainte, dar şi în timpul acestui proces, pentru că, haideţi să ne amintim, listarea a durat mai bine de 10 ani, s-a tot vorbit în piaţă despre această listare. 

► Ca strategie pe partea de dezvoltare, avem o ţintă de 500 de megawaţi putere instalată până în anul 2027. Aceasta ar fi o ţintă stabilită de noi în planul de administrare, punând, în acelaşi timp, accent şi pe dezvoltarea acelor investiţii istorice despre care tot vorbim în cadrul companiei şi asupra cărora, de-a lungul timpului, am avut numeroase intervenţii care au împiedicat finalizarea acestor investiţii.

► Avem o problemă cu faptul că statul român trebuie să înţeleagă că Hidroelectrica, compania numărul 1 de la BVB, nu poate face faţă concurenţei dacă va fi tratată ca o instituţie publică.

Ionuţ Ilie, CEO, Vel Pitar: 

► Cea mai simplă metodă de dezvoltare rapidă este prin M&A. În acelaşi timp, ai nevoie şi de know-how local deoarece există multe diferenţe în funcţie de piaţa pe care te desfăşori. 

► În industria în care noi acţionăm, există pâine diferită, reţete diferite, tente de gust diferite: mai sărat, mai puţin sărat, dulce sau foarte dulce. Şi, ca să vă dau un exemplu concret, chiar şi în Balcani, la o distanţă de 200 de kilometri, veţi găsi aceste diferenţe. Noi trebuie să ne adaptăm foarte rapid şi uşor acestor gusturi foarte diferite.

► Cumpărătorul român este pe locul doi în lume ca şi consumator de pâine pe cap de locuitor, după Turcia, şi, în general, de produse coapte de orice fel. Această piaţă este foarte bine aşezată şi există planuri importante de viitor. Nu ne oprim aici, nici ca dezvoltare şi nici ca achiziţii.

Irina Munteanu, CFO, Veolia: 

► Mă bucur să văd că există o efervescenţă pe piaţa de M&A în acest moment, deoarece ne permite o creştere mult mai rapidă decât cea organică, dar şi cu rezultate imediate. Din momentul în care achiziţia este stabilită, aceasta poate aduce un rezultat imediat asupra grupului şi îi poate creşte performanţa.

► Pe de altă parte, permite şi o achiziţie imediată a unui know-how foarte specializat şi eficient, precum şi a unor oameni care pot oferi soluţii locale de calitate, dar care, poate, nu mai au capacitatea de a creşte organic aşa cum îşi doresc.

► De aceea, aceştia au nevoie de un grup puternic în spate, care să îi sprijine din punct de vedere financiar, să îi ajute să crească, să le ofere un management performant, care să le permită, bineînţeles, dezvoltarea şi, de ce nu, acces la proceduri mult mai clare, care şi-au dovedit eficienţa în timp în cadrul unui grup mare.

Andrei Gemeneanu, managing partner şi cofondator, Morphosis Capital:

► Strict din perspectiva private equity, trebuie să nu uităm că, în Polonia, volumul tranzacţiilor este de 10 ori mai mare ca procent din PIB faţă de România. Piaţa este lichidă, se mişcă, se încheie dealuri - ceea ce este un lucru bun. Evident, şi noi încercăm să fim activi, dar trebuie să nu uităm că pornim de la o bază foarte, foarte mică, pe care sperăm să o creştem şi să o dezvoltăm în viitor.

► Piaţa va continua să se dezvolte cu siguranţă şi cred că aici, ca în orice dinamică firească a lucrurilor, este şi job-ul nostru ca manageri de fonduri, să demonstrăm track-record, să avem poveşti de succes, să arătăm randamente, să arătăm longevitate, să arătăm impactul mai larg pe care investiţiile din private equity îl au în economie, strict din punct de vedere al fundraisingului. 

► Marele absent în piaţa de private equity din România, şi asta trebuie spus foarte clar, marele absent sunt fondurile de pensii. 

Ovidiu Popescu, partener, Deloitte România, liderul practicilor de energie şi sustenabilitate:

►Sectorul energetic ne-a oferit foarte multe tranzacţii în ultimii 20 de ani în zona de M&A, inclusiv numeroase achiziţii de anvergură, dar şi reorganizări.

► O piaţă de M&A în sectorul energetic necesită predictibilitate în ceea ce priveşte cadrul de reglementare şi cel legislativ, acesta fiind un ingredient esenţial pentru atragerea marilor fonduri de investiţii. Percepţia investitorilor se poate schimba rapid în urma măsurilor adoptate în zona legislativă.

► În anul 2024, una dintre tranzacţiile majore a fost achiziţia de către PPC a portofoliului de proiecte eoliene deţinute de Evryo în Dobrogea.

► Listarea Hidroelectrica, precum şi intrarea sa pe piaţa de M&A prin achiziţia parcului Crucea Nord, în 2020, cu o capacitate de 108 MW, au transformat compania într-un pilon foarte important în zona de furnizare a energiei electrice.

Georgiana Singurel, partener Reff & Asociaţii, Deloitte Legal: 

► În 2024, Consiliul Concurenţei a analizat 104 concentrări economice, în creştere cu 40% faţă de 2023, aceasta reprezentând, totodată, cel mai ridicat număr din ultimii 21 de ani. De asemenea, au fost efectuate 471 de analize privind investiţiile evaluate din perspectiva securităţii naţionale, dintre care 121 erau încă în derulare la sfârşitul anului.

► O tendinţă a fost utilizarea experţilor care au avut misiunea de a rezolva anumite blocaje, fie de negociere, fie legate de mecanisme contractuale deja agreate, care nu funcţionau aşa cum intenţionau părţile. Aceşti experţi independenţi au fost fie tehnicieni, fie consultanţi fiscali, fie chiar avocaţi.

► În tranzacţii, se doreşte scurtarea calendarului acolo unde este posibil. De exemplu, obţinerea aprobărilor de la Comisia de Examinare a Investiţiilor Străine Directe în România, ori de câte ori a fost posibil, s-a realizat înainte de momentul semnării, printr-un acord prealabil.

Dan Bădin, partener, Servicii Fiscale, Deloitte România:

► Aşa cum piaţa de M&A a fost efervescentă, la fel a fost şi fiscalitatea. Principalele modificări din zona de fiscalitate includ introducerea impozitului pe cifra de afaceri pentru majoritatea companiilor cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. În acest caz, impozitul se plăteşte dacă impozitul pe profit este mai mic decât 1% din cifra de afaceri sau dacă compania este pe pierderi.

► Pe de altă parte, există un impozit specific în piaţa de energie pentru jucătorii din sectorul petrolului şi gazelor, într-un procent de 0,5% din cifra de afaceri, iar pentru companiile din domeniul financiar, un impozit de 2% din cifra de afaceri pentru anii 2024 şi 2025, urmând să scadă la 1% începând din 2026.

► A fost reinventată taxa pe stâlp, impozitul pe construcţii, care intră în vigoare începând cu acest an, în cuantum de 1% din valoarea construcţiilor care nu sunt supuse impozitului local pe clădiri.

Radu Dumitrescu, partener coordonator advisory, Deloitte România: 

► Diferenţa dintre România şi Polonia a scăzut. În anul 2024 se observă cea mai mare creştere a numărului de tranzacţii comparativ cu 2023, o creştere de 27%. În acest timp, media creşterii tranzacţiilor din regiune este de 9%, Ungaria fiind la 23%, iar Polonia la 1% în privinţa creşterii.

► În România, am avut 151 de tranzacţii de peste 5 mil. de euro, în creştere de 15% faţă de anul 2023. Valoarea pieţei de M&A este de 5,7-6,1 mld. euro. Investitorii sunt cei mai interesaţi de zona de energie, construcţii şi imobiliare.

► Observăm o creştere a interesului investitorilor pentru România şi Polonia. Din punctul meu de vedere, România este mult mai atractivă, deoarece piaţa de M&As din Polonia este saturată.

► În România, doar 42% dintre investitori sunt locali, faţă de Polonia, Ungaria şi Cehia, unde aceştia depăşesc 50%. Cu toate acestea, avem o creştere semnificativă a procentului, de la 37%, cât a fost în 2023. 

Anca Maniţiu, chief strategy and integration officer, Impetum Group:

► Nu putem să nu observăm că lipsesc anumiţi jucători din piaţă, precum fondurile de pensii sau de asigurări, dar există şi alţi absenţi care ar fi putut ajuta acest ecosistem de private equity. Spre exemplu, nu avem niciun fond de tip „fund of funds“.

► Cum au rezolvat, de exemplu, polonezii această problemă? Au înfiinţat PFR, fiind un fond guvernamental care, până la această dată, a reuşit să ridice 75 de fonduri şi să facă investiţii directe în 900 de companii.

► Pe de altă parte, nici oamenii, nici antreprenorii locali din România n-au reuşit să consolideze nişte averi care să se consolideze în family office-uri, aşa cum vedem în Cehia sau în Polonia.

► Lipseşte, pe de o parte, şi reglementarea legală pentru astfel de jucători, pe de altă parte, şi dorinţa acestora de a face astfel de investiţii. 

Daniela Iliescu, director executiv, ROPEA:

► Creşterea ponderii volumului tranzacţiilor realizate de investitori locali cred că este un semn de maturizare şi de creştere a volumului businessurilor locale, maturizare a antreprenorilor şi companiilor locale.

► Pe de altă parte, însă, aş dori totuşi să menţionez, poate ştiţi câteva aspecte, aş spune ce ţin de challenge-urile pe care probabil le-au identificat şi investitorii străini în momentul în care s-au uitat la piaţa din România, şi anume faptul că încă există anumite percepţii legate de un risc geopolitic mai ridicat, de specificul anumitor aspecte de reglementare care sunt de multe ori oarecum volatile sau în schimbare, un anumit nivel relativ redus al infrastructurii, ceea ce pentru anumiţi investitori strategici sau internaţionali ridică anumite semne de întrebare când e vorba să se concentreze sau să se uite la piaţa locală.