Arts & Design

Despre creativitate fara criza

02 apr 2009 225 afişări
Din aceeaşi categorie
Anul 2009 a fost declarat Anul European al Creativitatii si Inventivitatii. E doar o intamplare ca este si anul crizei...
Se spune ca, in perioade de dificultati economice, creativitatea e cea care poate face diferenta. Trei proiecte diferite arata ca in niciun caz ea nu-si ia pauza, fie criza cat de rea.
 
Soho de Bucuresti
O oaza de cladiri de patrimoniu de pe Calea Rahovei a devenit de la finalul anului trecut un fel de Soho al Bucurestiului. Iar totul a inceput ca initativa a unor companii. The Ark „sau Bursa Marfurilor Creative" e un spatiu care imbina acum slow food, designul de moda si afacerile, fiind sediul inedit al unor companii creative. „Noi credem ca avangarda economiei romanesti in momentul de fata e creativitatea", spune arhitectul Teodor Frolu, initiatorul proiectului. DC Communication, firma de comunicare la care lucreaza, si Headvertising au preluat in 2005 o cladire devastata de incendii si neglijenta. Dupa 3 ani si 3 milioane de euro, fosta Bursa de Marfuri de pe Rahova nr. 196 dovedeste ca si din cenusa poate rasari ceva.Bursa Marfurilor a fost construita de arhitectul Giulio Magni, cel care a facut si Hala Traian, si a devenit ulterior arhitectul sef al Romei. Inainte de Revolutie aici a fost Vama Postei - toate pachetele din exterior treceau pe aici, iar apoi multe ajutoare. In martie ’90 povestea e ca s-a hotarat cineva sa faca un control si brusc a luat foc cladirea. Au ars acoperisurile si planseele, au ramas zidurile exterioare si cladirea a fost abandonata pana in 2005. Vama Antrepozite, un complex de cladiri, a fost finalizat in 1898 si era zona economica cea mai trendy la acea vreme, un fel de City sau World Trade Center. Spatiul in forma noua va fi lansat oficial la inceputul lui aprilie, odata cu festivalul de muzica electronica Rokolectiv.
„A fost o ambitie a noastra, cu un concept in spate. Ne-a placut ca locul era avangarda economiei romanesti la 1898 si am vrut sa il transformam dupa 110 ani intr-o Bursa a Marfurilor Creative. Rolul ei ar fi sa devina un fel de cluster de companii creative si independente, din domenii diverse, care au crescut singure, de la zero, dar au deja o reputatie, sunt mature." Aici sunt asadar birouri ale companiilor (unele integreaza chiar la propriu copaci in decor), spatii comune, de „joaca" (o sala multimedia si home cinema, o „plaja pe casa"), iar parterul si subsolul sunt spatiile publice, oferite orasului: e sediul Centrului International de Arta Contemporana, se fac prezentari de moda, se organizeaza conferinte sau expozitii, iar in curand se deschid doua spatii de fashion design. Carla Szabo Boutique si Rozalb de Mura se vor invecina cu o „ciorbarie" si un magazin de slow food international (deja in fiecare weekend cei care cauta produsele traditionale vin la Targul Taranului).
„Ark este o initiativa originala, eclectica, incorporeaza trecut, creativitate contemporana si un touch din viitor", spune Rita Lenke Ferencz, director Rozalb de Mura. Locul a vazut deja ce doar Londra a mai vazut: „Am organizat acolo impreuna cu Peroni preview-ul colectiei Rozalb de Mura toamna-iarna 09 (prezentata si la London Fashion Week) si chiar si invitatii care protestau ca locatia nu se afla pe rutele arhicunoscute au fost de acord ca Ark va fi o mica bijuterie si ca merita efortul de a face 5 minute de la Piata Unirii."
Faptul ca pentru a ajunge la Ark (o altfel de arca a lui Noe) treci prin Piata de Flori si pe langa fosta fabrica Bragadiru, alt brand al orasului, ar putea fi vazut ca un bonus. Nu sunt multe zone cu istorie si cu mult spatiu in acelasi timp. „Potentialul e foarte mare, toate aceste cladiri ar putea primi functiuni diverse - comerciala, culturala. Poate deveni si este chiar un Soho al Bucurestiului. Si la Londra si la NY, Soho era o zona in proximitatea centrului, abandonata, apoi transformata si, datorita mixului cultural si social, devenita foarte interesanta", adauga Frolu.
Arhitectul confirma ca si costurile de in-tretinere sunt destul de mari si zona de industrie creativa e totusi indirect afectata. „Dar se spune ca in perioade de criza creativitatea e cea care poate face diferenta. Si de fapt, industriile care au facut performanta sunt industriile noi, creative, aparute dupa ’90."
 
 
Roman de CEO
In acest timp, si alti manageri invata sa fie creativi. „Elitera - Eu intr-o carte" e programul prin care oricine poate invata sa scrie bine. Programul a aparut mai intai pentru ca absolventii Erisma au vrut sa aprofundeze tehnicile scrierii. Cei care au urmat cursul de Leadership creativ initiat de Erudio (asociatia care a unit oamenii de cultura cu managerii) au spus: „Ne-ati aratat multe usi, am vazut ce e acolo, dar insotiti-ne mai departe", adauga Mihaela Ginju, director executiv Erudio.
„Multi comunica des in scris, fie ca e vorba de rapoarte sau mailuri. Am pus alaturi un curs de fotografie, pentru ca e un pachet pe care managerii il folosesc des si cultura vizuala e utila, fie si doar pentru a aviza site-ul companiei". In cadrul Elitera, scriitorul Ion Manolescu va preda Arta scrierii, iar Eugen Oprina Arta fotografierii. Scopul final e de a crea o carte, cap-coada, cu texte ilustrate chiar de „scriitori". Scrisul nu e o noutate pentru Erudio - cei care urmeaza Erisma au in program un seminar de scriere creativa cu Ioana Parvulescu intitulat „Roman foileton in 3 episoade". Dar de ce de data asta se scrie despre sine? „Pentru ca in orice scrii si tot ce faci ca lider te reprezinti pe tine", explica Ginju.
Si cu exceptia unei ore-doua de limbaj fotografic, in rest mangerii au liber la creativitate. In prima saptamana vor invata sa scrie despre sine, apoi isi vor imagina un alt eu, vor crea dialoguri, portrete. Un pont de la Mihaela Ginju, si ea absolventa de Erisma: „Cand scrii, mergi in interiorul tau, adu-ti aminte un moment legat de subiect si atunci scrisul va avea amprenta, forta".
In final cartea va fi structurata pe cinci capitole mari, Auto-descriere; Dialog; Descriere; Naratiune; Improvizatie si nu va fi lansata pe piata - cele 300 de exemplare se vor imparti doar cunoscutilor. Cursurile care incep in aprilie dureaza sase saptamani (o data pe saptamana) si costa in jur de 1.800 de euro.
„Dorinta de a invata nu e afectata de criza. E insa un inghet in companii, nu se misca oamenii, banii nu circula", adauga Mihaela Ginju.
Arta e criz~
Si Hydra Society, pana acum implicata mai ales in evenimente culturale, a tinut sa desfaca problema in mai multe fire, asa ca a organizat o dezbatere despre industria creativa - Revival of the Fittest. Titlul poate duce cu gandul la o mega-productie hollywoodiana, dar discutiile au fost serioase si la obiect. Mai mult, Alina Floroi, unul din capetele Hydrei, vorbeste despre un kit de informatii utile oamenilor din breasla. Au fost invitati un avocat, un strategic planner, un consultant HR, un freelancer si un proprietar de galerie, iar concluziile au fost ca „cei mai buni vor fi la moda anul acesta"; „e anul in care fiecare trebuie sa acorde importanta taskurilor marunte, pentru ca proiectele mici pot aduce proiecte mari"; iar arta nu e in niciun caz in pericol, pentru ca ea se hraneste cel mai bine pe timp de criza - arta e criza".
Hydra Society e o asociatie care promoveaza cultura emergenta prin evenimente si new media. „Capetele"Hydrei au experienta in managementul proiectelor de comunicare, strategie, trend forecasting si creatie de concepte".