Pentru unii, covorul are în principal un rol funcţional - mai ales în această perioadă când temperaturile din locuinţele racordate la sistemul central sunt mai imprevizibile ca vremea de afară. Pentru alţii, această piesă are o misiune mai degrabă estetică, fiind folosită pentru a închega un ansamblu şi fiind aleasă pentru a se potrivi unui concept de design interior. Există însă şi acele covoare care primesc - după multă muncă şi migală - statutul de lucrare de artă. Indiferent de rolul său, există o întrebare universal valabilă: cum alegem acest obiect de decor?
„Orice concept ai alege pentru decorarea unui spaţiu, covorul trebuie să fie în legătură cu celelalte elemente“, spune Cosmin Florea, fondatorul Cosmiq, brand sub care designerul realizează covoare şi piese din ceramică.
În cazul său, colecţia de covoare a pornit ca o extensie a picturilor pe care le realiza. De aceea, aceste piese au şi funcţionalitatea de tapiserii.
„Atunci când am creat această colecţie, îmi doream ca fiecare covor să fie punctul de interes al unui interior, acel loc în care partea estetică şi cea senzorială se împletesc.“ E vorba astfel de un produs care aduce un plus de magie casei. În opinia sa, covorul poate avea statutul de lucrare de artă şi merită acelaşi respect ca o sculptură sau un tablou.
Din punct de vedere decorativ, covorul poate schimba aspectul unui interior, poate crea coeziune la nivelul finisajelor interioare sau al mobilierului, cred Horia Bercă şi Sorin Urziceanu, fondatorii Atelier Kairos, un business apărut pe piaţă în urmă cu mai puţin de un an. Covoarele Atelier Kairos sunt lucrate într-un atelier nepalez cu o experienţă de trei generaţii, folosindu-se tehnica înnodată manual cu 155.000 de noduri pe metru pătrat, la realizarea fiecărei piese lucrând între 30 şi 40 de artizani.
„Covorul poate fi folosit atât la nivelul pardoselilor, cât şi pentru decorarea pereţilor, existând numeroase exemple în acest sens încă din cele mai vechi timpuri şi până în prezent.“ Însă rolul covorului într-un spaţiu nu este doar unul decorativ, ci şi unul practic: absoarbe zgomotul, reduce vibraţiile, oferă confort, căldură şi protecţie, explică cei doi antreprenori.
Odată cu pandemia, lumea s-a întors către valorile date de spaţiul personal, de confortul de acasă, acolo unde în această perioadă majoritatea şi-a petrecut timpul.
„Pentru noi, acasă înseamnă refugiu, înseamnă locul unde te simţi protejat şi unde vrei să îţi regăseşti energia. Covorul contribuie cu căldura dată de materiale. Dacă ne gândim la amplasamentul lui într-o locuinţă, este acolo unde se strâng oamenii şi unde petrec timp împreună.“ Astfel, devine un element în jurul căruia familia se adună şi petrece timp în intimitate.
Alina Mitrică, fondatoarea Made With Love Romania, un magazin online care vinde covoare lucrate manual pe piaţa locală, spune că a crescut înconjurată de povestea covoarelor ţesute la război de bunica sa, de mirosul de lână vopsită vara în culori puternice.
„Made With Love Romania nu a început ca un business, ci mai mult ca o dorinţă de a scoate la lumină covoarele româneşti şi de a le reintegra în decorul contemporan“.
În alte ţări, ca Franţa de exemplu, articolele lucrate manual, cele ce ţin de meşteşugurile tradiţionale, sunt foarte apreciate.
„Nu ştiu să ţes, însă ştiu să pun în valoare, să marketez, să comunic în mediul online. Şi am considerat că e bine să încep cu ceea ce ştiu, să readuc în atenţia oamenilor vechile covoare româneşti, atât în ţară, cât şi în afara ei, ca ambasadori ai tradiţiei şi frumosului local.“
Ulterior, având cereri de cumpărare pentru covoarele expuse, a venit şi ideea de a transforma proiectul într-un business. În acest moment, ea se ocupă împreună cu nepotul său de acest mic business şi, în curând, speră că se vor alătura şi alţi membri ai familiei.
„Toate covoarele noastre sunt vechi, recuperate de prin sate, de la târguri sau chiar şi din online.“ Ele sunt curăţate şi reparate, iar apoi prezentate în decor contemporan, prin intermediul pozelor de context pe care le realizează pentru fiecare model în parte.
„Am început cu ceea ce am găsit în comunitatea din care provin şi în care familia mea încă locuieşte, în comuna Amărăştii de Jos, judeţul Dolj. Le-am povestit oamenilor ceea ce doresc să fac, am achiziţionat de la cei ce aveau mai multe covoare şi am pornit la drum.“
A început prin a vinde pe platforme internaţionale specializate în articole lucrate manual şi vintage, iar anul acesta a lansat şi propriul magazin online, tradus în cinci limbi de circulaţie internaţională. Principala piaţă de vânzare este Franţa, însă există comenzi şi din Italia, Germania sau Statele Unite.
Nu toate covoarele româneşti sunt însă vechi. Cosmin Florea realizează piese noi, dar bazându-se pe istoria locală şi pe tradiţiile cu care a crescut.
„Am crescut cu războiul bunicii în casă, pe care nu îl înţelegeam atunci. Însă eram fascinat de procesul în sine şi de carpetele simple pe care aceasta le făcea.“
Acum câţiva ani, bunica sa i-a făcut cadou o parte din covoarele pe care le făcuse în tinereţe şi, în acel moment, crede el, s-a declanşat dorinţa de a duce mai departe acest minunat obicei străvechi.
Ca şi în pictura sau ceramica pe care le realizează, inspiraţia principală provine din natură. „Peisajele din Transilvania sau naturile statice sunt o inspiraţie infinită.“ Colecţia la care lucrează acum este abordată într-o notă mai experimentală. Motivele naturii sau ale corpului uman se regăsesc din nou, însă sub o formă mai abstractizată.
„Am încercat să îmi concentrez atenţia mai mult pe formă decât pe culoare.“ La fel ca în colecţia precedentă, fiecare covor este realizat manual, din lână colectată local, într-un atelier din Oltenia, printr-o tehnică străveche numită „scoarţă“, inclusă în Patrimoniul UNESCO, explică el.
Alina Mitrică spune şi ea că mai sunt câteva mici ateliere şi mai sunt şi femei care ţes, dar dacă nu facem nimic să le încurajăm, e posibil să fie ultima generaţie şi să nu mai aibă cui să transmită meşteşugul.
„Iar cea mai bună încurajare este să le cumpărăm produsele, să le preţuim şi să le integrăm în casa noastră.“ Să realizezi o astfel de piesă poate dura de la câteva zile la câteva luni, în funcţie de modalitatea de lucru, de cât de complex este modelul, de numărul de culori folosite şi, desigur, de mărime. Preţul e influenţat cam de aceiaşi factori, dar şi de vechimea unui covor.
Practic, cu cât este mai vechi, cu atât este mai scump, fiind foarte greu de găsit piese cu istorie, în stare bună.
„Nu sunt şi nici nu ar trebui să fie ieftine, nu sunt produse de serie, ci unele lucrate manual, foarte complexe.“ Pentru cele de dimensiuni medii, preţul pleacă de la 190 de euro şi poate ajunge la 700-800 de euro. Cele de dimensiuni mari sau cele foarte vechi pot ajunge la câteva mii de euro.
Tot pe produse realizate manual au mizat şi fondatorii Atelier Kairos. Ei spun că nu au pornit la drum cu ideea de a crea un business cu covoare, ci mai degrabă au răspuns unei provocări de a crea un prototip de covor pentru un proiect, iar apoi lucrurile au evoluat în această direcţie.
„Totodată, am identificat o ofertă limitată pe piaţa românească în ceea ce priveşte covoarele de calitate, varietatea de culori şi designul în raport cu ceea ce există pe pieţele din Vest, unde am vizitat târguri de design, mobilier şi decoraţiuni.“
Astfel, cu temele făcute, cei doi antreprenori au ajuns la Kathmandu, Nepal, în căutarea unui producător de profil, această ţară fiind una dintre cele mai apreciate la nivel mondial pentru producţia de covoare ţesute manual.
Au urmat interacţiuni cu producători, specialişti, designeri, iar apoi, când primul prototip a fost gata, s-a conturat şi ideea businessului Atelier Kairos. Colecţia existentă cuprinde trei modele - Aventurine, Carousel şi Wabi Sabi şi a fost gândită astfel încât covorul să fie obiectul central de decor în cadrul unei amenajări.
Covorul Aventurine este inspirat de piatra cu acelaşi nume, numită şi „piatra dezvoltării personale“ şi se caracterizează prin linii fluide, organice, unde nuanţele diferite de culoare oferă un plus de profunzime designului, iar accentele de mătase adaugă un luciu deosebit în bătaia luminii. Designul Carousel, pe de altă parte, este pus în evidenţă prin alăturarea de materiale diferite precum mătasea, lâna şi cânepa, şi prin înălţimi diferite ce adaugă o notă de dinamism în cadrul compoziţiei. Wabi Sabi este despre „frumuseţea imperfecţiunii“.
„Pe lângă colecţiile cu design propriu, invităm arhitecţi şi designeri să creeze modele adaptate unui proiect unic pe care îl realizează sau în cadrul colecţiilor Atelier Kairos.“
Sfârşitul lunii octombrie aduce lansarea unei noi colecţii Atelier Kairos cu un design semnat de arhitectul Bogdan Ciocodeică.
„Covorul trebuie să relaţioneze cu mobilierul şi cu spaţiul interior în baza unor principii de design interior care au la bază proporţiile şi scara lucrurilor, un echilibru cromatic, formă şi funcţionalitate.“
În funcţie de rezultatul şi caracterul dorit al amenajării spaţiului, covorul se poate integra discret sau poate fi văzut ca un obiect accent prin culoarea sau forma sa, adaugă Horia Bercă şi Sorin Urziceanu.
„Dacă vorbim de modele mai complexe cromatic, cum sunt cele din colecţia mea, întotdeauna am sugerat ca celelalte elemente care completează spaţiul să fie în culori neutre şi texturi naturale. Cred că rolul unui spaţiu este să te relaxeze vizual şi să fie primitor, nu să-ţi forţezi creativitatea şi imaginaţia“, explică şi Cosmin Florea, creatorul Cosmiq.
Există tendinţe când vine vorba de covoare?
Fondatorii Atelier Kairos spun că tendinţele apar şi dispar în funcţie de ceea ce se întâmplă în lume la momentul respectiv. Totuşi, calitatea unui covor ţesut manual este aceea de a transcende tendinţele prin durabilitate şi rezistenţă.
Se poate observa o întoarcere către natural, către suprafeţe care oferă o experienţă tactilă, care îşi fac simţită prezenţa prin textură, cu geometrii simple, organice. De asemenea, se pune preţ din ce în ce mai mare pe piese custom made în amenajările de interior, pe unicitate şi personalizare.
„Materialele naturale şi un proces sustenabil de execuţie reprezintă criterii diferenţiatoare în alegerea obiectelor de mobilier şi decoraţiuni.“
Fiecare model din colecţia Atelier Kairos este realizat exclusiv pe comandă şi poate fi personalizat în materie de culori, dimensiuni şi materiale, prin participarea activă a clientului în acest proces. Clienţii caută materiale naturale, iar tonurile care atrag variază de la cele naturale, neutre până la accentele de culoare, îndrăzneţe şi jucăuşe.
„Lumea este mult mai atentă la ceea ce consumă sau cumpără, se pune preţ mai mare pe calitatea produselor, ca acestea să fie durabile şi, dacă se poate, chiar să ţină o viaţă. Este un trend către un stil de viaţă mai sustenabil şi mai sănătos.“ Covoarele care poartă acest brand sunt realizat din materiale exclusiv naturale - lână tibetană, mătase pură chinezească şi cânepă. Spălarea lor se face cu apă captată din izvoare naturale cu facilităţi de filtrare şi reciclare a apei, cu impact redus asupra comunităţii sau a grădinilor acestora. Ţeserea şi finisarea se fac manual cu foarfece şi instrumente mecanice care nu folosesc electricitatea, spun antreprenorii.
„Urmărim crearea de modele distincte şi cu identitate proprie care să aibă şi să spună fiecare o poveste, fără a limita colecţia la o tematică predefinită.“
Alina Mitrică, de la Made With Love Romania, spune totodată că românii au început să caute tot mai mult produse locale, creionate de artizani autohtoni.
„Nu ştiu dacă soluţia pe termen lung este ca un consumator să aleagă un produs doar pentru că este local, ci şi pentru ceea ce reprezintă de fapt, pentru calitatea şi valoarea sa.“
Ţine şi de producători, să reuşească să ofere consumatorilor autohtoni produse adaptate pieţei actuale sau să reuşească să le reintegreze pe cele tradiţionale. „Este un drum lung, însă cred că suntem pe calea cea bună.“
Foto: Cosmiq
Foto: Made With Love Romania
