Deşi controversat, gentrification este un termen tot mai folosit în modul în care se dezvoltă aglomerările urbane. În linii mari, gentrification reprezintă revitalizarea zonelor mai puţin centrale, mişcarea în sine fiind o revoluţie în imobiliare. Deodată, conceptul devine mai important decât locaţia. Creşterea incredibilă pe care România o experimentează în domeniul IT&C, un sector care-şi răsplăteşte foarte generos „soldaţii“, începe să schimbe regulile de viaţă şi de muncă şi pe plan local. Acestea fiind spuse, se impune găsirea rapidă a unui termen românesc pentru acest gentrification pentru că „moda“ deja prinde şi aici.
„Schimbările se simt la nivel de lifestyle, iar pentru a identifica în mod corect aceste tendinţe ai nevoie de research înainte de a începe un proiect, să te uiţi ca în oglindă la piaţa căreia i te adresezi şi să vezi/ să înţelegi cum s-a schimbat România în ultimii ani“, spune Codrin Matei, managing partner în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Crosspoint Real Estate.
Spre exemplu, unul dintre cele mai interesante concepte care prind contur în Bucureşti este transformarea Palatului Universul, clădirea care a adăpostit ziarul cu acelaşi nume, într-un hub pentru petrecerea timpului liber.
Odată renovată, clădirea a primit în interiorul ei un teatru-bar, Apollo 111, o cafenea, un bar de cocktailuri făcut de un pasionat de botanică, un concept store şi povestea va continua, cel mai probabil.
Ceea ce este inedit este că proiectul propune o colecţie de modalităţi de petrecere a timpului liber fără să mai fie nevoie să ieşi din clădire.
Aceste proiecte-concept încep să îşi fac loc şi în alte zone, importante fiind iniţiativele din zona de biroruri şi din cea rezidenţială. Deşi timide, acestea există şi anunţă o schimbare savuroasă la nivelul pieţei imobiliare.
„Anul trecut de exemplu, aproape jumătate din închirierile de birouri au venit din zona de IT&C. Este un domeniu cu salarii foarte bune, cu o contribuţie semnificativă la PIB, în care angajaţii pur şi simplu nu mai vor să lucreze în acvarii. Sunt persoane care sunt dispuse să renunţe la o parte din salariu doar pentru a lucra într-o clădire mai bună. Lumea este sătulă de acvarii şi vrea spaţii mai prietenoase, vrea un ecosistem de o cu totul altă natură faţă de ceea ce se oferă acum în piaţă. Nimeni nu mai vrea să stea la desk-uri ca la şcoală.“
Unul dintre proiectele imobiliare care au spart „acvariul“ este Ethos House, din zona Barbu Văcărescu, culmea, o zonă dominată de munţi de oţel şi sticlă. Ethos House este un proiect de 8 milioane de euro care a fost finalizat în 2014 de investitori greci şi italieni.
„Proiectul Ethos House a pornit de la ideea unui hotel din San Francisco şi a adus un concept nou în zona Barbu Văcărescu, o zonă dominată de oţel şi sticlă. Este un proiect care sparge peisajul prin cărămida folosită, iar la interior noutatea constă în finisajele de lemn. Mai mult, atragerea grupului Fratelli la parterul clădirii a dus ideea de office building la un alt nivel pe piaţa locală.“
Astfel de exemple nu sunt multe, dar cererea pentru ele este în creştere.
„Avem deja foarte mulţi clienţi care nu mai sunt la fel de seduşi de o anumită zonă, cât de o clădire, un concept. Problema este că terenuri bune nu mai sunt atât de multe, ce a fost bun s-a tranzacţionat, dar în esenţă oferta este aproximativ egală/ similară pe piaţa clădirilor de birouri. Ceea ce va face însă diferenţa pe viitor va fi conceptul. Cred că pe viitor vom vedea şi la noi proiecte dezvoltate special pentru un client, cred că vor apărea proiecte customizate din punct de vedere arhitectură/ design/ facilităţi, precum sediile Google sau Facebook.“
Mai mult, în contextul în care dezvoltarea industriei IT&C nu dă semne de răcire, cel mai probabil cererea de spaţii noi de birouri va veni tot din această zonă din ce în ce mai pretenţioasă. „De aceea, proiectele imobiliare croite special pentru aceste industrii pot avea succes. De asemenea, am putea vedea proiecte
imobiliare create cu scopul de a atrage anumite industrii, astfel încât în acel spaţiu să se formeze anumite sinergii.“
Viaţa nu înseamnă numai muncă, dar dacă eşti adeptul unui standard estetic la birou, este greu de crezut că acasă te vei mulţumi cu mai puţin. „Pe rezidenţial vedem aceeaşi tendinţă, dictată mai ales de ceea ce se întâmplă în zona de IT&C. Până acum s-au vândut finisaje, dar acum se cer spre exemplu case inteligente. În plus, criza a rafinat mult cumpărătorul, a specializat enorm segmentul mediu-high-end.“
Şi pe zona rezidenţială proiectele care au în spate un concept bine articulat pot fi numărate pe degete. Unul dintre acestea este Urban Spaces, de pe Strada Dogarilor din Bucureşti, o zonă destul de centrală, fără a fi în inima Bucureştiului, cu străzi mici şi o arhitectură oarecum pestriţă. Urban Spaces a venit însă la pachet cu un set de atribute out of the box cum ar fi spaţii comune frumos conturate sau parcare pentru biciclete. Trucul a funcţionat, proiectul fiind vândut în proporţie de 100%, astfel că se fac planurile pentru încă un „episod.“
„Clienţii de apartamente nu mai plătesc doar pentru locaţie, iar un exemplu care susţine acest lucru este proiectul Urban Spaces, un proiect care a strâns în jurul lui o comunitate bine definită de arhitecţi tocmai datorită designului. Atenţia la detalii în acest proiect se vede în toate, inclusiv în modul în care arată cutiile poştale.“
Logica acestui proiect face parte dintr-un curent vizibil la nivel global, gentrification.
„La nivel internaţional este prezent de mai multă vreme curentul gentrification, adică revitalizarea zonelor urbane din zonele mai puţin centrale, populate de o societate cu venituri mici, şi atragerea în aceste zone a unor locuitori cu venituri ridicate. Noi mai avem până acolo, dar acest lucru demonstrează din nou că locaţia nu mai este la fel de importantă.“
Chiar dacă proiectele făcute cu un research riguros în spate sunt rare pe plan local, piaţa imobiliară românească are frumuseţea oricărui început, cel mai important lucru fiind că cererea există.
„Povestea pe care o vedem în zona de office se simte şi pe partea de rezidenţial. Ar fi interesant să vedem proiecte cu un anumit concept pentru că în acest moment premium nu mai înseamnă doar locaţie. De exemplu, tuturor ne place să stăm la hotel pentru că suntem răsfăţaţi, dar de ce nu am avea aceleaşi servicii şi în locuinţa noastră? Un lobby generos, un concierge bine informat, un contract cu un anumit restaurant pentru livrarea micului dejun sau un cinematograf cu acces privat, pentru rezidenţi ar putea deveni standardul, nu excepţia. Nimeni nu mai vrea doar metri pătraţi. Cumpărătorul vrea concept.“
S-a notat?
Codrin Matei, managing partner în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Crosspoint Real Estate: „Angajaţii pur şi simplu nu mai vor să lucreze în acvarii. Nimeni nu mai vrea doar metri pătraţi. Cumpărătorul vrea concept.“
