Achiziţia unui ceas excepţional nu este dictată de utilitate, ci de dragostea faţă de orologerie ca formă de artă şi ca dovadă a abilităţii umane de a crea lucruri cu adevărat uimitoare. La o primă vedere lucrurile par simple, dar de fapt sunt complicate, foarte complicate, pentru că până la urmă niciun lucru banal nu poate stârni pasiuni.
„Ceasul este cel care dictează. Pot să am un costum, cu cravată şi un ceas cu curea de cauciuc. Depinde de cât de mult îmi place acel ceas. Până la urmă nu e nimic deplasat“, spune Laurenţiu Gîrjoabă, un om care ar putea să-şi petreacă ore-ntregi spunându-ţi poveşti despre mecanismele perfecte. Gîrjoabă ocupă azi funcţia de store manager în cadrul Helvetansa, unul dintre cei mai importanţi importatori de ceasuri de lux din România, care aduce pe plan local branduri precum Vacheron Constantin sau Panerai.
„De cele mai multe ori, cumperi ceva de dragul emoţiei, de dragul de a avea un lucru care poate face ceva atât de complicat. Este omul şi ceasul. Pentru fiecare client există un model de ceas pe care acesta îl va simţi că i se potriveşte perfect. E vorba mai mult de o potrivire emoţională decât de o alocare a anumitor categorii de ceasuri pentru anumite categorii de clienţi“, spune la rândul său Lorin Băncescu, sales director în cadrul Galt orologerie elveţiană, compania care aduce în România mărci precum A. Lange & Söhne, Ulysse Nardin sau Roger Dubuis.
Dispariţia regulilor
Din punct de vedere estetic, cel puţin, se pare că există tot mai puţine reguli de bună purtare a unui ceas, cred oamenii din domeniu. Astfel, nu mai ridică nimeni din sprâncene când la o şedinţă de board, CEO-ul se prezintă cu ceasul pe care l-a purtat la ultima sesiune de scufundări.
„Nu mai sunt reguli stricte în ceea ce priveşte asortarea ceasului la ţinută, aşa că nu de puţine ori vedem, mai ales la persoane tinere, un ceas sport purtat la o ţinută elegantă. Este de notorietate succesul anumitor branduri care produc modele extrem de versatile, rezistente la apă, ce pot fi purtate atât la întâlniri de afaceri, cât şi la activităţi sportive, atât ziua, cât şi seara, atât în timpul săptămânii, cât şi în weekend. Din portofoliul Galt acest gen de clienţi aleg modele cum ar fi: Ulysse Nardin Marine Chronometer, IWC Ingenieur, Omega Seamaster Aqua Terra, TAG Heuer Carrera, Raymond Weil Freelancer, Longines Conquest Classique“, spune Lorin Băncescu.
Rămânând în sfera pură a designului, oamenii din industrie ne mai spun că este perfect acceptabil ca un domn să poarte un ceas în totalitate bătut în diamante şi că nu este nimic rău dacă pietrele preţioase înnobilează modestul cauciuc.
„Folosirea diamantelor nu mai este un lucru specific doar pentru ceasurile de damă. Am vândut un ceas acoperit cu diamante unui domn şi asta vine în contextul în care nu de puţine ori am auzit că ceasul este de fapt singura bijuterie a unui bărbăt. Până la urmă, bijuteriile au fost purtate pentru prima dată de bărbaţi. La regi aveam inelul cu pecete care era un simbol al rangului“, explică reprezentantul Helvetansa.
Reprezentanţii Chronotime International, care prin intermediul magazinelor Cellini aduc pe plan local mărci precum Omega sau Hublot, spun că la nivel de tendinţă se remarcă o oarecare atracţie spre modelele de dimensiuni medii, cadranul albastru fiind din ce în ce mai cerut datorită lizibilităţii sporite şi a caracterului versatil.
„Bărbaţii sunt cei care aleg ceasuri în funcţie de marcă, design şi complicaţii, dar în ultima vreme se poate observa un interes din ce în ce mai mare pentru piesele complicate şi din partea doamnelor. În anii 2008-2009 Hublot a revoluţionat industria orologeră prin lansarea unor modele create pe baza unor fuziuni de materiale ce au uimit pe toată lumea. Hublot este brandul care a combinat pentru prima oară aur şi cauciuc sau aur şi silicon, iar introducerea unor materiale precum zirconiu şi tantal a fost cu adevărat surprinzătoare“, explică reprezentanţii Cellini.
Complicaţii şi complicaţii
Dacă aşa stau lucrurile din punct de vedere estetic, cum stau lucrurile în profunzime, printre zecile de rotiţe care compun mecanismele perfecte, adevăratul magnet pentru pasionaţii de orologerie?
„Modelele care au carcasa din safir cristal sunt din ce în ce mai căutate datorită faptului că sunt din ce în ce mai mulţi pasionaţi de ceasuri, iar un ceas adevărat este un ceas al cărui mecanism este vizibil“, explică reprezentanţii Cellini.
Astfel, posesorul ceasului are contact ori de câte ori doreşte cu complicaţiile, cu acele trăsături speciale care atrag atenţia cunoscătorilor adevăraţi.
„Sunt complicaţii şi complicaţii, sunt complicatii mici, mijlocii sau mari“, spune Laurenţiu Gîrjoabă.
De exemplu, ceasul cronograf este o astfel de piesă. Cronograful este o complicaţie care permite măsurarea unui eveniment separat, fiind utilizat mai ales în sport, acolo unde este necesară măsurarea cu multă precizie a unor intervale de timp.
„Ceasul cronograf este de fapt un ceas care are un cronometru, dar un ceas cu certificat de cronometru nu este un cronograf. Cronograful este mai uşor de urmărit decât un cronometru. Un cronograf permite măsurarea unui interval între 30 de minute şi şase ore, în general“, explică Laurenţiu Gîrjoabă.
De ce se bucură ceasurile cu cronograf de o popularitate din ce în ce mai mare?
„Cronograful este o complicaţie, termen prin care definim o calitate în plus la un ceas simplu. Cronograful este o complicaţie care face ceasul să arate foarte masculin, tehnic faţă de un model clasic, motiv pentru care a devenit şi foarte cerut. Deodată pe carcasă apar trei butoane, avem subcadrane. În general avem un cadran foarte aglomerat care atrage. Realitatea este însă că rareori folosim această complicaţie. În 1969 Zenith face istorie construind primul cronograf automatic integrat din lume, celebrul mecanism El Primero, prezent şi astăzi în colecţia manufacturii. În prezent cel mai mare producător elveţian de cronografe manufacturate este TAG Heuer“, spune Lorin Băncescu, de la Galt orologerie elveţiană.
Elita secundelor
Rezerva de putere este o altă complicaţie şi ea este cu adevărat utilă pentru ceasurile mecanice pentru că-i arată utilizatorului în cât timp ar trebui să facă următoarea „încărcare“.
„Marea majoritate a ceasurilor mecanice au o rezervă de putere de două zile. Tot ce este peste putem spune ca deja vorbim de o complicaţie. IWC este primul brand care în anul 2000 a manufacturat un mecanism cu rezervă de putere de 7 zile, având un singur barilet.
Ulysse Nardin, de exemplu, are modulul de rezervă dezvoltat 100% in house. Pentru un ceas mecanic manual aceasta este una dintre cele mai utile complicaţii“, mai spune reprezentantul Galt.
Sunt însă şi mărci care au dus această complicaţie la un cu totul alt nivel.
„În opinia mea, A. Lange&Söhne este singurul brand care poate fi considerat un concurent pentru Patek (Patek Philippe - n.red.) din punct de vedere tehnic. Lange produce 5.000 de ceasuri pe an, Patek produce 50.000 de ceasuri. Lange este genul de brand care vine în piaţă, vede de exemplu cât este maximul de rezervă de putere şi apoi produce un model cu o rezervă de 31 de zile. Acesta este Lange. Mai mult, fiecare ceas este făcut o dată, iar apoi desfăcut şi finisat şi apoi asamblat pentru a doua oară. De aceea ei produc numai 5.000 de piese pe an“, explică reprezentantul Galt orologerie elveţiană.
Ceasuri pentru super-eroi
„Lansat în 2013, Seamaster Aqua Terra 150 M Omega Co-Axial 41.5 mm este primul ceas cu mecanism antimagnetic fabricat vreodată. Mecanismul său este cu adevărat impresionant deoarece continuă să funcţioneze chiar dacă este supus unui câmp magnetic de 15.000 de gauss, echivalentul unei proceduri tip RMN. Orice alt ceas care ar fi supus unui astfel de câmp magnetic ar prezenta deviaţii foarte mari în funcţionarea mecanismului. Producătorii garantează etanşeitatea de 15 atmosfere, iar preţul este 6.500 de euro“, spun reprezentanţii Chronotime International.
Potrivit acestora, o altă linie cerută de clienţii pasionaţi de aventură este Omega Seamaster Planet Ocean.
„Planet Ocean 600 M Omega Co-Axial Chronograf 45.5 mm este ceasul perfect pentru pasionaţii de scufundări. Acesta are carcasă din titan şi o etanşeitate de până la 60 de atmosfere. Dar ceea ce îl face bun pentru scufundări este valva automată pentru eliminarea heliului, bezelul unidirecţional care indică exact timpul rămas pentru scufundare şi un cronograf de douăsprezece ore, una dintre cele mai frumoase şi utile complicaţii din industrie“, mai spun reprezentanţii Cellini.
Pentru călători
Al doilea fus orar este o altă complicaţie destul de răspândită, foarte apreciată de către clienţii care călătoresc mult, spune reprezentantul Galt orologerie elveţiană.
„Există şi modele de ceas care indică toate cele 24 de fusuri orare, toate orele lumii. Într-un model mai vechi, Girard-Perregaux chiar a introdus pe cadran un design prin care se putea vedea care dintre cele mai importante burse ale lumii (Hong Kong, New York, Tokyo şi Londra) erau deschise la un anumit moment.
Acelaşi mecanism manufacturat 100% in-house, emblematic pentru manufactură este prezent în noile modele Girard-Perregaux Traveller WW.TC“, a mai spus Lorin Băncescu.
Adevărul este însă că multe dintre complicaţii nu se cumpără pentru utilitatea lor, ci pentru amorul orologeriei, spune Laurenţiu Gîrjoabă care mai dă câteva exemple.
„Telemetrul este o complicaţie prin intermediul căreia se poate stabili distanţa la care mă aflu faţă de un fulger. Când văd fulgerul pornesc cronometrul, iar când aud tunetul îl opresc. Apoi pe cadran pot vedea unde mă situez eu faţă de unde s-a văzut fulgerul.
Tahimetrul poate să-mi arate viteza cu care mă deplasez între două borne. Deci până la urmă, de câte complicaţii vorbim?“, se întreabă store managerul Helvetansa.
Timpul pe muzică
Dintre toate aceste complicaţii, sunt câteva care stau într-o ligă a lor, iar acestea sunt tourbillonul, ecuaţia timpului, fazele Lunii, calendarul perpetuu sau minute repeaterul.
„Tourbillonul este de fapt un cadru, o cuşcă în care inima ceasului, formată din trei piese, balansul, roata şi furca, se rotesc cu 360 de grade pe minut eliminând astfel efectele atracţiei gravitaţionale. Este o complicaţie realizată de Breguet. Această complicaţie anulează diferenţele de precizie generate de atracţia gravitaţională“, explică reprezentantul Helvetansa.
Minute repeaterul, repetiţia la minut, este una dintre cele mai fascinante complicaţii pentru că permite aflarea timpului prin semnale acustice.
„Lange este primul brand care a introdus anul acesta la Salonul de la Geneva (SIHH) repetiţia la minut zecimală. Din secolul al XVII-lea, de când au fost inventate şi până astăzi, toate ceasurile cu această complicaţie indică în mod acustic mai întâi ora, apoi sferturile de oră, apoi minutele rămase până la ora exactă, dar noi gândim în zeci de minute. Modelul Lange Zeitwerk Decimal Minute Repeater indică cu ajutorul gongurilor de diferite tonalităţi mai întâi ora, apoi zecimile de minute, apoi minutele“, explică Lorin Băncescu.
Calendarul perpetuu este de asemenea o complicaţie majoră pentru că ceasul va şti cum să schimbe data tot timpul anului, inclusiv în luna februarie, de exemplu.
„Calendarul complet arată data, ziua, luna, dar merge în fiecare lună până la 31“, mai spune reprezentantul Galt orologerie elveţiană.
Care au fost însă cele mai complicate ceasuri făcute vreodată şi care este preţul pentru a deţine o astfel de complicaţie?
„Cele mai complicate modele care s-au făcut vreodată sunt Patek Philippe Sky Moon, şi Vacheron Constantin Tour de L’Ile. În ultimul caz, a fost pentru prima dată când unei companii i s-a permis să pună pe cadranul unui ceas sigla Poinçon de Genève. Au fost executate numai 7 astfel de piese. Ceasul a fost rezultatul a 10.000 de ore de cercetare şi are 16 complicaţii. Pentru un minute repeater preţul de început este undeva la 100.000 de euro, pentru un calendar perpetuu preţul începe de 50.000 de euro, iar pentru un tourbillon preţul de început poate fi de circa 47.000 de euro“, spune Laurenţiu Gîrjoabă.
Cert este că devine destul de complicat să alegi între atâtea complicaţii, iar uneori lucrurile cele mai mici tind să scape analizei.
„Apoi sunt complicaţii pe care nici nu le mai percepem azi ca nişte complicaţii propriu-zise cum este calendarul. După mine, prima complicaţie în sine este secundarul. Ceasul din turn avea secundar? Gândiţi-vă un pic“, ne invită Laurenţiu Gîrjoabă.
Citiţi mai multe analize, dar şi interviuri în exclusivitate cu cei mai importanţi executivi din industria orologeriei de lux în prima ediţie a catalogului de ceasuri şi bijuterii premium, Timpul Luxului.
