Industria cafelei are poveşti pentru multe pauze de cafea iar cei mai mari producători din industrie s-au decis să împartă cu noi câteva dintre acestea, pentru ediţia specială de Food&Drinks.
Spune-mi ce bei ca să-ţi spun cine eşti
Cafegiii din întreaga lume aleg să bea fie cafea Arabica, fie Canephora, cunoscută mai ales sub numele de Robusta. Dacă Robusta are un corp consistent şi acţiune revigorantă puternică, fiind mai puţin aromată, Arabica are o aromă mai pregnantă şi mai dulce, mai parfumată şi mai puţin tare, fiind preferată într-o mai mare masură de români, spun specialiştii de la DONCAFÉ.
„Fiecare cultură şi-a impus propria personalitate în prepararea cafelei, iar felul în care ne place să bem cafeaua spune câte ceva despre noi“, spune Marius Meleşteu, General Manager Strauss South Central Europe.
„Dacă americanii preferă cafeaua prăjită light, rezultatul fiind o cafea mai puţin tare, iar italienii sunt adepţii boabelor mai intens prăjite, perfecte pentru espresso, francezii preferă boabele atât de bine prăjite, încât capătă o culoare ciocolatie profundă, din care se prepară o cafea tare. Românii preferă cafeaua măcinată şi preparată la ibric, pe care o beau în ceşti medii, consumând în medie 2 kg de cafea pe an. Însă cei mai mari consumatori de cafea din lume nu sunt nici francezii, nici italienii, ci scandinavii (13 kg cafea/an)“, spune Meleşteu.
Trucuri pentru cea mai bună cafea la ibric
Pentru a păstra întreaga aromă, cafeaua nu trebuie fiartă. În schimb, când apa din ibric clocoteşte, se opreşte focul, apoi se adaugă cafeaua şi se lasă la infuzat. Pentru o ceaşcă de cafea arătoasă, cu un caimac generos, se ia din ibric caimacul şi se pune în ceaşcă, iar abia apoi se toarnă cafeaua. Pentru a avea cât mai puţin zaţ în ceaşcă, după ce cafeaua a fost infuzată, se stropeşte băutura uşor cu puţină apă rece, acest lucru ajutând la decantarea zaţului.
Zahărul a fost folosit pentru prima dată ca însoţitor al cafelei la curtea regelui Louis XIV, iar în acelaşi timp, la Viena, cafeaua era consumată împreună cu prăjituri, transformând ritualul într-un adevărat desert.
Despre producţia cafelei
Un arbust produce maximum 5 kg de cafea, boabele fiind culese manual, iar după uscarea acestora rezultă 1 kg de cafea. Cantitatea se reduce şi mai mult după procesul de prăjire, la 850 g. Brazilia produce anual zeci de milioane de saci de cafea, care umplu º din cele 400 de miliarde de ceşti consumate anual în întreaga lume.
La o ceaşcă de cultură
„Aşa cum francezii aveau Le Procope, cafeneaua frecventată de Voltaire, Rousseau sau Diderot, şi Bucureştiul a găzduit cafenele în care scriitori de elită ai culturii noastre au dezbătut aprins idei.
Rebreanu, Minulescu, Slavici, Goga, sau Barbu sunt doar câteva din numele care şi-au dat întâlnire la o cafea, creaţia lor fiind stimulată de atmosfera specifică acestor spaţii“, mai povesteşte Marius Meleşteu.
Esenţe tari în capsule mici
În lumea zilelor noastre, „mereu în priză“, timpul pentru răsfăţul propriei persoane este limitat, dar cumva, în toată această alergătură, fiecare dintre noi găseşte întotdeauna timp pentru ... cafea.
Iar întocmai pentru pauza de cafea experţii Nespresso au creat o varietate specială de cafea Grand Cru. Pentru crearea acestui soi este folosit doar un procent între 1 si 2% din boabele verzi de cafea din lume, pentru că doar acestea trec testul. Boabele verzi de cafea trec prin nu mai puţin de 40 de verificări de calitate înainte de a ajunge într-una dintre unităţile de producţie ale Nespresso din Elveţia. Ambalajul Nespresso Grand Cru este creat pentru a asigura protejarea ermetică de toate elementele externe şi cel mai important, de oxigenul care îi distruge aroma şi savoarea de cafea proaspăt măcinată.
În mod egal, o pauză de cafea este menită să relaxeze, dar şi să revigoreze şi să ascută mintea. Experţii Nespresso recomandă pentru „trezire“ o capsulă de Grand Cru Ristretto Origin India, de altfel cea mai consumată, într-o măsură de 25ml pentru a-i simţi cel mai bine intensitatea şi aromele condimentate de cuişoare şi nucşoară. Pentru relaxare şi o stare de vară, o recomandare este o cafea lungă Grand Cru Lungo Leggero, o capsulă preparată împrerună cu amstec de iasomie şi lapte cald.
Calea de mijloc poate fi o ceaşcă de Grand Cru ca Espresso Forte, îmblânzită cu puţin lapte ce scoate la iveală note de cereale, iar aroma puternică îi este domolită. Boabele de cafea Arabica din Espresso Forte, îşi păstrează profilul de malţ din metodele tradiţionale prin care sunt procesate.
O colecţie de artă
Anii 1990 au marcat multe schimbări în zona de imagine a cafelei illy, originară din Timişoara, marca devenind prima care s-a gândit să transmită şi un mesaj vizual consumatorului atunci când se gândeşte la cafea.
Aşa a ajuns la prima ceaşcă cu design special pentru care a apelat la un designer de mobilier. Imediat după anul lansării, 1992, illy şi-a transformat ceaşca într-un fenomen cultural contemporan atunci când a cerut contribuţia artiştior din toate domeniile, de la arhitectură, pictură sau sculptură până la film şi modă. illy art collection defineşte în prezent serii limitate de ceşti personalizate pe care pasionaţii de artă şi cafea din toată lumea le colecţionează cu aceeaşi importanţă de care se bucură tablourile, ceasurile sau maşinile clasice
Din spatele producţiei de espresso
Pentru a prepara o cafea espresso perfectă sunt necesare 50 de boabe de cafea, dar dacă există una singură de proastă calitate, totul este în zadar, spun cei de la illy.
Aşadar, în timpul procesului de preparare produsul este supus la 125 de verificări înainte de a fi împachetat. llycaffé dispune şi de un sistem electronic de selectare a boabelor de cafea, care face posibilă evaluarea fiecărei boabe, la o rată de 200 de boabe pe secundă, eliminându-le pe cele care au imperfecţiuni.
Aceste verificări sunt precedate de cele mai sofisticate instrumente: papilele ,,sommelierilor“ companiei, care testează toate loturile de cafea ce urmează a fi amestecată.
Fiecare lot de cafea, înainte de a deveni cafea illy, este testat senzorial de 8 ori.
Universitatea de cafea
Din dorinţa de a contribui la creşterea şi răspândirea culturii cafelei, illy a înfiinţat Universitatea Cafelei (University of Coffee). Cursurile sunt structurate în funcţie de publicul căruia i se adresează, de la cultivatorii de cafea la antreprenori şi personal de baruri, restaurante si hoteluri până la consumatori şi curioşi entuziaşti.
Universitatea are sediul principal la Trieste, dar şi alte sedii în 18 oraşe ale lumii. În cifre, până în prezent au studiat aici în jur de 7.700 de ,,studenţi“ (600 de cultivatori de cafea, 4.400 de angajati HORECA, 2.000 de connaisseurs) în toată lumea, iar în următorii trei ani se estimează o cifră de peste 25.000 de cursanţi.
Cafea prin poştă
Tchibo a început ca o afacere de familie fondată în 1949 de Max Herz şi Karl Tchiling. Inedit a fost că cei doi fondatori au înaintat ideea unei companii care să livreze cafea prin poştă, la comandă. Această noutate nu a întârziat să asigure un mare succes, revoluţionând astfel piaţa cafelei. Clienţii puteau alege între o cafea ambalată în cutii de metal sau în pungi confecţionate din material textil.
Din ţara cafelei
Etiopia este ţara natală a cafelei, unde cafeaua se bea de mai bine de o mie de ani. Cu o asemenea istorie nu e de mirare ca ritualul cafelei este un devarat spectacol. Prăjirea boabelor de cafea se face chiar sub ochii clienţilor. Procesul poate dura chiar şi o oră, timp în care gazda prăjeşte, macină şi fierbe cafeaua.
