Pentru încredere în sine sau pentru prestanţă, pentru şarm sau pentru a se face remarcaţi, pentru a cuceri - lumi sau oameni -, pentru a câştiga bătălii sau pentru a se simţi ei înşişi bine. Bărbaţii au găsit mii de motive pentru care să-şi pigmenteze simţurile cu parfumuri care mai de care mai năucitoare, care pot face adevărate victime în urma lor. Colonia nu mai este doar o necesitate de bifat în ritualul de zi cu zi, ci vine la pachet cu emoţii. Până la urmă, nici cămaşa nu e aceeaşi în fiecare zi. Parfumul de ce ar fi?
„Minimum două parfumuri ar trebui să se găsească în garderoba olfactivă a unui bărbat. Pentru cei mai conservatori domni, două esenţe pot fi suficiente, dar numărul poate fi chiar şi mai mare. Chiar şi zece parfumuri. Este normal ca un bărbat să aibă o mică paletă olfactivă, pentru a alege aroma potrivită pentru starea pe care o are“, spune Alexandra Giucă, consilier în cadrul buticului de esenţe de nişă Madison Absolute Beauty, de pe Calea Dorobanţilor din Bucureşti.
Se poate însă, la fel de bine, ca un bărbat să-şi asume, în timp, un parfum-semnătură, acea esenţă care să-i definească în totalitate personalitatea şi care să întoarcă nu doar privirile, ci şi nasurile celor din jur. În situaţii de genul acesta, o anumită aromă ajunge să se identifice cu purtătorul şi să fie de neclintit din preferinţele sale. Şi e suficient.
„Totul ţine de emoţii şi de starea de spirit a fiecăruia. La nivel subliminal, un parfum poate să însenineze o zi, chiar dacă afară este frig şi urât.“
Şi cum anotimpul de afară prevesteşte tocmai o perioadă în care zilele friguroase şi ploioase vor fi mai prezente decât razele blânde ale soarelui, poate că nu e rău ca aceste colecţii olfactive ale domnilor să se îmbogăţească.
Vedetele anului în materie de esenţe masculine sunt acordurile fresh de citrice, combinate cu note lemnoase sau orientale.
„Ingrediente precum bergamota de Calabria, mandarina de Sicilia, ananasul, clementinele corsicane, petitgrain din Paraguay, portocale din Capua şi neroli marocan sunt elementele de bază în piramidele olfactive utilizate în această perioadă de marile case de parfumerie de nişă la nivel mondial“, spune Georgian Gheorghe, project manager la Beautik Haute Parfumerie, reţea de magazine cu parfumuri de nişă, prezentă în Bucureşti şi în Iaşi.
La fel ca în orice altă industrie a luxului însă, preferinţele nu sunt condiţionate de trenduri, ci reflectă adesea spiritul dezlănţuit din fiecare bărbat. Aşa că, atunci când favorite nu sunt miresmele fresh, răcoritoare şi energizante, sau când starea de spirit pur şi simplu cere o notă mai pregnantă, bărbaţii migrează spre aromele dure, întunecate, cu note de piele, lemn, fum, ingrediente răşinoase sau condimentate.
Ţinta caselor internaţionale care creează esenţe pentru bărbaţi o reprezintă acei domni care au acces la noutăţile din domeniul modei, care urmăresc tendinţele din parfumeria selectivă şi care ştiu că imaginea lor în public nu se creează fără un minim efort. Specialiştii spun că, de regulă, bărbaţii care chibzuiesc alegerea unui parfum devin
trendsetteri şi, în acelaşi timp, „devoratori de nişă“.
„Un bărbat cu o personalitate puternică va alege un parfum pe măsură, intens, expansiv. Unii bărbaţi preferă arome care să-i ducă cu mintea în natură, cu note acvatice, de ozon, de frunze, poate pentru că sunt mai sportivi sau au o viaţă activă şi mereu în mişcare, iar nevoile lor se regăsesc în astfel de note“, spune Alexandra Giucă.
Acest accesoriu invizibil, dar cu arome care mai de care mai surprinzătoare, evocă amintiri, poveşti şi experienţe, uneori călătorii - reale sau imaginare. Astfel, un parfum nu va avea niciodată aceleaşi conotaţii pentru doi purtători, răscolind în fiecare impresii distincte.
Istoria din spatele acestui obicei de a înmiresma fiecare zi într-o aromă inedită este însă aceeaşi pentru toţi şi îşi are rădăcinile în Egiptul Antic, potrivit specialiştilor.
„Bărbaţii erau utilizatori ai acestor tipuri de produse încă din perioadele Egiptului Antic, Mesopotamiei, Greciei sau Romei antice. La vremea aceea, la parfumuri aveau acces doar persoanele din rândul nobilimii şi capetele încoronate, însă, transpus în zilele noastre, acest obicei a devenit accesibil tuturor gusturilor şi bugetelor“, spune Georgian Gheorghe de la Beautik Haute Parfumerie.
Faraonii erau consumatori de compuşi aromatici, iar arabii obişnuiau să-şi parfumeze hainele cu fum provenit de la arderea unor răşini, care emanau miresme plăcut mirositoare. În Egiptul Antic, atât bărbaţii, cât şi femeile foloseau practici prin care îşi parfumau corpul în scop medicinal sau în ritualurile religioase, de meditaţie ori de conectare cu divinitatea. La momentul acela, parfumul era folosit pentru a trimite o dorinţă în ceruri mai degrabă decât pentru mirosul său. Era un simbol al credinţei, un tribut adus zeilor.
Între timp, scopul folosirii acestor arome s-a diversificat. La fel şi procesul de producţie. Parfumurile nu mai sunt doar o creaţie a unor nasuri fine, ci pot fi şi rezultatul muncii de ani de zile a unor cercetători ştiinţifici cu specializarea neurologie care colaborează îndeaproape cu parfumieri cu experienţă. Pe scurt, un mix de chimie şi emoţie. Pentru că în industria de profil, emoţia este cuvântul-cheie. Un parfum trebuie să te facă să simţi ceva.
Ştiinţific vorbind, totul începe de la miros, nasul fiind primul care ghidează acţiunile oamenilor. Este vorba de feromoni, de instinctele primare, animalice, de atracţia în forma ei pură. Anumite mirosuri stârnesc emoţii puternice. Altele nasc atracţii irezistibile sau au alte efecte.
Ambroxanul, compus sintetic folosit încă din perioada împăratului francez Napoleon Bonaparte (secolele XVIII-XIX), este ingredientul-minune pentru industria contemporană de profil, spun specialiştii, amplificând mirosul pielii. De asemenea, lemnul de oud - deşi folosit încă din perioada antichităţii - este în continuare vedetă în rândul ingredientelor destinate producţiei de parfumuri, emanând un miros intens şi masculin, dar mulându-se foarte bine şi pe gusturile femeilor, în combinaţie cu ingrediente florale sau orientale.
„Lumea este obişnuită ca parfumurile masculine să fie reprezentate prin note de lavandă sau rădăcină de vetiver, ca etalon olfactiv, dar astăzi vorbim despre spargerea acestor reguli şi şabloane. Mirosul de coniac, de piele, extractul de haşiş sau notele aromate de cedru, busuioc şi lime au intrat în preferinţe“, explică Alexandra Giucă, de la Madison.
Pasiunea pentru parfumuri se poate lăsa moştenire. Sau poate fi ceva ce vine din interior. Dar, ca orice pasiune, trebuie educată, şi, ca orice alt tip de educaţie, şi cea pentru selecţia parfumurilor se face de la vârste fragede. Iar domnii-copii nu fac excepţie.
„Chiar şi când sunt copii mici, bărbaţii sunt fascinaţi de parfum. Observ asta adesea în magazin. Criteriile în funcţie de care bărbaţii aleg parfumuri sunt dorinţa de a atrage şi de a primi complimente şi capacitatea de a le oferi lor o stare de bine, de confort, de plăcere în momentul purtării“, dezvăluie Alexandra Giucă.
În definitiv, fiecare dintre noi este într-o anumită măsură hedonist, nu?
