Style

Nu era festival la care să nu defileze, pe când lumea nu o luase încă razna. Era responsabilă cu organizarea şi ţinea laolaltă toate micile lucruri esenţiale. Mulţi o descriau ca fiind hipsterească, după ce urcase pe un val de popularitate. Cine este şi unde îşi găseşte locul?

09 feb 2021 1892 afişări de Alina-Elena Vasiliu
Din aceeaşi categorie

Nu era festival la care să nu defileze, pe când lumea nu o luase încă razna. Era responsabilă cu organizarea şi ţinea laolaltă toate micile lucruri esenţiale. Mulţi o descriau ca fiind hipsterească, după ce urcase pe un val de popularitate. Dar acum că festivalurile de muzică au tras cortina şi nu ştim când o vor ridica din nou, cui a rămas borseta, accesoriul universal al festivalierilor?

Dacă până acum ceva timp borseta nu era ceva ce vedeai foarte des pe stradă, de câţiva ani ea şi-a făcut loc şi în portofoliul brandurilor mari. A avut însă tot timpul un public loial, iar acela nu a renunţat la acest accesoriu practic nici când a venit pandemia.

„Eu îmi amintesc că am primit prima mea borsetă de la prietena mea cea mai bună când eram în facultate. Deci prin 2016, pe vremea când borsetele erau foarte greu de găsit. Le găseai în Vama Veche şi la câteva magazine pe care le numărai pe degete în Bucureşti. Cu toate acestea, ele au rămas în atenţia noastră şi şi-au aşteptat cuminţi perioada de come back“, povesteşte Andreea Teiuşanu, o tânără cu experienţă în IT care, în paralel cu jobul de corporatist, a dezvoltat brandul de borsete ŢUŢ.

Pentru a face un accesoriu de acest tip de la cap la coadă, lucrează aproximativ trei ore, procesul fiind segmentat pe mai multe etape. În primele 30 de minute pregăteşte materialele, le croieşte după tipare, le calcă, îşi aranjează accesoriile necesare şi se asigură că, odată aşezată la masa de cusut, totul va merge... ŢUŢ. După care, încă vreo două ore le petrece pentru a coase borseta, din diferite tipuri de fâş impermeabil. Pentru că estetic nu e suficient, totul trebuie să fie şi funcţional.

„Am avut mereu o pasiune pentru accesorii şi, cu timpul, am înţeles cât este de important să te simţi liber în hainele pe care le porţi. Am acasă o colecţie frumuşică de genţi din toate categoriile, la care am renunţat când m-am îndrăgostit de borsete. Ca femeie, e imposibil să nu cunoşti sentimentul ăla de împovărare, de greutate, pe care îl dă o geantă pe umăr, un sentiment pe care am vrut să-l înlocuiesc cu cel de libertate şi relaxare.“

Şi aşa au apărut borsetele în viaţa Andreei Teiuşanu. Ea este one-woman-show-ul din spatele ŢUŢ, pentru că ea proiectează tiparele, face achiziţiile, croieşte, coase, se ocupă de strategia de marketing - domeniu în care, de altfel, are pregătire -, gestionează partea de social media, relaţia cu clienţii, totul. La fel cum o borsetă trebuie să fie şi ea bună la toate, destul de încăpătoare pentru tot ce ar putea să fie necesar la un concert, de pildă, unde o geantă mare răpeşte din libertatea de mişcare. Sau în plină pandemie, când în borsetă poate încăpea strictul necesar: portofel, telefon, chei, mască şi dezinfectant. În perioadele aglomerate, Andreea colaborează cu o croitoreasă profesionistă, însă angajat permanent este doar ea.

„Înainte de pandemie, ŢUŢ era doar un hobby, iar borsetele pe care le făceam erau nebranduite, fără pagini dedicate în social media. În acel moment de ascensiune pentru borsete în general, ceea ce fă­ceam eu ajungea doar la prietenii mei.  S-ar putea spune că am pornit businessul în momentul nepotrivit, însă lipsa festivalurilor a fost compensa­tă de noua direcţie, de sprijinire a businessurilor mici, locale.“

Andreea a început proiectul ŢUŢ pentru că, după cinci ani petrecuţi în corporaţie până în februarie 2019, simţea o nevoie acută de creativitate în viaţa ei. Voia să facă cu mâinile ei şi altceva în afară de tastat şi aşa a ajuns la un curs de făcut borsete. Un curs de trei ore care i-a schimbat viaţa, spune ea.

Primul pas a fost să-şi cumpere o maşină de cusut, după care a urmărit toate tutorialele de făcut borsete şi genţi de pe Youtube şi a încercat să le reproducă. În februarie 2020 a înfiinţat firma şi a dat naştere brandului ŢUŢ. Planificase un an plin de târguri, evenimente, festivaluri, însă n-a fost să fie aşa.

„Totul se face acasă la mine sau acasă la croitoreasa cu care colaborez, aşadar în ateliere mici. Eu am două maşini de cusut, ea are vreo şapte, deci are capacitate mai mare de producţie, dar chiar şi aşa, totul rămâne la o scară mică şi sub atenţie maximă. Mo­mentan, vindem doar online, pe Instagram şi Facebook, urmează şi site-ul, plus evenimente.“

O borsetă ŢUŢ pentru adulţi costă 100 de lei, iar una pentru copii 75 de lei. Clienţii sunt femei în proporţie de 60%, iar restul bărbaţi. Andreea Teiuşanu spune că a fost o surpriză să vadă că şi bărbaţii sunt interesaţi de borsete, dar o surpriză foarte plăcută.

„În mod normal, urban fashion se adresează tinerilor, oameni până în 35 de ani, genul care frecventează festivaluri, călătoresc mult, au un stil de viaţă activ şi caută haine şi accesorii care să le uşureze viaţa, nu să o complice. Vrei să ai mâinile libere, să dansezi în voie, să urci pe munte, să schiezi, să trăieşti intens şi pentru asta vrei haine şi accesorii care să fie parte din tine, nu o povară.“

O categorie nouă de clienţi sunt însă copiii. Seturile mamă-fiică au fost un real succes pentru ŢUŢ, care are borsete speciale pentru cei mici, de dimensiuni mai reduse şi cu imprimeuri foarte colorate.

Există şi alţi antreprenori români care au văzut în borsetă un potenţial nebănuit, iar Ramona Manea este unul dintre ei. În 2007, când a creat prima borsetă, era încă studentă şi abia în 2019 a creat brandul care o defineşte astăzi, BumbagR.

A fost întâi o necesitate, pentru că lucra ca barman şi ospătar şi avea mereu nevoie de buzunare mari la haine, pentru a ţine diverse lucruri necesare. Tatăl ei avea o borsetă clasică, din piele, iar Ramona s-a gândit că un accesoriu similar pentru ea i-ar fi de folos. Era studentă la Universitatea Naţională de Artă din Bucureşti, la secţia Modă, aşa că ştia să coasă. În atelierul de la facultate a confecţionat prima borsetă, colegii au văzut că e practică şi au rugat-o să le facă şi lor, apoi a început să le con­fecţioneze şi pentru prieteni.

„Când am început să fac borsete, nu prea erau la modă, dar pe parcurs au început să devină un trend la nivel mondial. Nu produc după şablon, iar dacă văd un material, fac ceva cu el“, povestea Ramona Manea în urmă cu ceva timp.

Borseta nu pierde din popularitate nici când vine vorba de brandurile mari, ci dimpotrivă, rămâne în continuare un accesoriu cool şi dezirabil. Şi nu de ieri, de azi.

„Chiar dacă poate părea amuzant, borseta este un accesoriu istoric. Oamenii primitivi nu se dezlipeau de desaga lor de piele. Târziu după aceea, undeva prin anii ’80, borseta a devenit accesoriul emblematic al turiştilor americani sau japonezi, în timp ce în lumea modei era considerată un accesoriu deloc cool“, povesteşte Ana Popa, lead fashion stylist al retailerului online de modă Fashion Days, unde se găsesc modele de borsete de la branduri precum Guess, Love Moschino, Calvin Klein, Fossil, Michael Kors, Fila, Nike şi Puma.

În sezonul toamnă/iarnă din 1994, Karl Lagerfeld a reinventat borseta (the fanny pack), venind cu o variantă din piele matlasată în colecţia creată pentru casa Chanel. În aceeaşi perioadă, borseta devenise un accesoriu extrem de util pentru cei care practicau skateboardingul, aceştia purtând-o atât în talie, cât şi cross body. Abia ulterior a început să fie populară în rândul celor care frecventau festivalurile, fiind un accesoriu foarte practic. După 2010, mari case de modă precum Gucci şi Louis Vuitton au readus borseta la viaţă, iar brandurile mass market le-au urmat exemplul, propunând variante extrem de colorate şi din diverse materiale.

„După popularitatea câştigată în ultimii ani, borseta şi-a asigurat un loc în industria fashion. Brandurile high-end, dar şi retailerii mass-market, sezon după sezon, au venit cu o ofertă variată, acoperind preferinţele consumatorilor“, mai spune Ana Popa.

Însă brandurile nu s-au oprit doar la a copia clasica borsetă de inspiraţie turistică, ci creativitatea lor a mers mai departe, jucându-se cu dimensiunile şi formele. Aşa că, într-o varietate atât de mare de designuri şi stiluri, borseta clar nu mai este un accesoriu care poate fi purtat doar la festivaluri.

„Aceasta poate fi integrată în ţinute elegante, sport, streetstyle, practic în orice outfit. Oamenii adoptă din ce în ce mai mult stilul relaxat, comod, practic şi waist bag-ul completează perfect acest gen de ţinute“, adaugă lead fashion stylistul de la Fashion Days.

Asta nu înseamnă însă că nu mai este loc de inovaţie. Noi artificii pot oricând să transforme o borsetă într-un element şi mai cool, iar creatorii lucrează la astfel de trucuri.

„Am tot testat diferite tipare, însă inovaţia la care aspir în 2021 este un model nou de borsetă modală. O borsetă ce se poate transforma şi care poate fi purtată în mai multe moduri“, spune Andreea Teiuşanu, fondatoarea ŢUŢ, păstrând însă secretul privind ideile pe care le are.

Un mare avantaj al borsetei, crede ea, este că nu există nicio reţetă pentru a o purta. Se poate purta la orice, parcă spunând răspicat „nu-mi pasă de reguli!“.

 

Ana Popa, lead fashion stylist al retailerului online de modă Fashion Days, unde se găsesc modele de borsete de la branduri precum Guess, Love Moschino, Calvin Klein, Fossil, Michael Kors, Fila, Nike şi Puma: „Chiar dacă poate părea amuzant, borseta este un accesoriu istoric. Oamenii primitivi nu se dezlipeau de desaga lor de piele. Târziu după aceea, undeva prin anii ’80, borseta a devenit accesoriul emblematic al turiştilor americani sau japonezi, în timp ce în lumea modei era considerată un accesoriu deloc cool.“