Style

Marlboro Man devine Nivea Man?

03 mar 2014 908 afişări de Cristina Roşca
Din aceeaşi categorie

Actriţa de origine germană Marlene Dietrich a apărut în filmul „Maroc“ din anii ’30 purtând joben şi frac, iar acela a fost doar începutul pentru o nouă tendinţă în modă: masculinul reinterpretat. Astfel, femeile au început să se joace cu piese din garderoba partenerilor, pe care le asortau cu propriile lor articole vestimentare, pantalonii cu croială clasică ajungând să fie purtaţi cu topuri de mătase ce amintesc de lenjeria intimă.

Astăzi, la mai bine de opt decenii depărtare, moda masculină a ajuns ea în situaţia de a trage cu ochiul în garderoba sexului opus, astfel, hainele au căpătat un aer romantic, cu imprimeuri florale şi cu pantaloni tot mai strâmţi şi tot mai scurţi. Şi sacoul pare intrat la apă sau „furat“ din garderoba soţiei, tot mai cambrat şi mai scurt.

„Observ că în fiecare an pantalonii se mai scurtează cu câte zece centimetri, iar acum şi sacoul pare că urmează acelaşi trend. Se încearcă uniformizarea modei masculine şi a celei feminine“, spune Srdjan Kovacevic, antreprenorul sârb care deţine pe piaţa locală francizele Max Mara şi Ermenegildo Zegna.

Acum 30-40 de ani lucrurile erau mult mai simple, sex-rolurile erau încă bine definite şi se respectau. Acum însă, nu numai femeile au preluat din sex-rolurile barbăţilor, ci şi invers, este de părere Virgil Ricu, psihoterapeut de orientare psihanalitică în cadrul Centrului Medical Bellanima.

„Ce este specific masculin? Privind imaginea de ansamblu, descoperim că bărbatul este de asemenea sensibil, interesat de cosmetice, se îmbracă în culori precum roşu, roz sau siclam, care până nu demult erau rezervate doar femeilor. Marlboro Man tinde să fie înlocuit de Nivea Man.“  Bărbaţii, până nu de mult asociaţi fie cu supereroi, fie cu James Bond sau, de ce nu, cu Malboro Men, îşi lasă deoparte „capa“ şi costumul şi se relaxează în cămăşi înflorate şi în pantaloni până mai sus de gleznă, „pantaloni pescăreşti“, care te duc cu gândul la timpul liber.

„Depăşirea barierelor tradiţionale din modă este şi o expresie a noii libertăţi, aparent nelimitate, a individului în societatea noastră. Pe de o parte diferenţele dintre sexe s-au estompat foarte mult ceea ce face ca în viitor, cel puţin din punct de vedere psihologic şi comportamental, să ne putem astepta la o lume «unisex»“, afirmă Virgil Ricu.

În scena modei internaţionale „botezul“ bărbatului către această nouă lume unisex pare să şi-l asume  Sarah Burton, designerul casei Alexander McQueen, care i-a îmbrăcat pe bărbaţi în dantelă albă ce te duce cu gândul la hainele din epoca edwardiană. Bărbatul îşi primeşte astfel „împăr­tăşania“ modei şi evoluează de la clasicele costume în culori terne la tunici romantice din dantelă şi pantaloni din mătase până deasupra genunchiului. Trandafirii brodaţi şi jachetele din brocart sunt şi ele încă un pas ritualic către noile tendinţe.

Tot istoria, deşi mai recentă, i-a servit drept inspiraţie şi Miucciei Prada care pornind de la Războiul din Vietnam a creat o colecţie înflorată, care aminteşte de paradisul tropical pe care îl reprezenta acest stat înainte de război. Astfel, în acest caz florile sunt doar un alibi, un punct de pornire pentru un subiect dur şi dificil, un război care a marcat istoria şi în faţa căruia bărbatul - fie el american sau vietnamez - a fost neputincios. Colecţia intitulată „Război şi dragoste“ („War and love“) spune astfel o poveste, unde florile joacă doar un rol secundar, omul fiind aici actorul principal.

Florile sunt elementul central şi al colecţiei nonconformistului Dries van Noten, care şi-a obişnuit deja publicul cu colecţii colorate şi cu imprimeuri puternice. Istoria, dar şi arta, i-au servit drept inspiraţie belgianului, care a prezentat o colecţie înflorată ca un preview al expoziţiei pe care o va semna pentru Muzeul de Arte Decorative din Paris în acest an. El a căutat în „arhivele“ istoriei şi a găsit un punct de legătură între Jimi Hendrix, Oscar Wilde şi Jean Cocteau: toţi purtau imprimeuri cu flori, ca semn al unui spirit liber ce transcende chiar şi  barierele sexualităţii. Pornind de la goticul hawaian şi de la rococoul secolului al 18-lea designerul a testat limitele modei masculine şi, după cum spune chiar el, a vrut să vădă cât de departe e prea departe şi când florile sunt prea mult.

„Am vrut să dovedesc că pot crea cămăşi transparente şi pot utiliza imprimeuri florale la care totuşi să te uiţi şi să spui „hainele astea sunt masculine“, a declarat designerul pentru o publicaţie internaţională.

Depăşind barierele convenţionale, creatorii marilor case au oferit astfel bărbatului un nou rol ieşit din tipare, unii l-au văzut poet, alţii erou de război sau de ce nu turist. Ann Demeulemeester l-a transformat pe bărbat într-un poet romantic care poartă cămăşi şi sacouri înflorate, în timp ce Philip Lim a preferat un surfer, un călător relaxat, aflat în vacanţă undeva la malul mării.

Alex Drăgan, personal fashion consultant şi co-founder al Sarto made to measure, un business specializat în servicii de croitorie personalizată pentru bărbaţi, este de părere că print-urile vesele, asociate cu delicateţea şi feminitatea, care au intrat recent în garderobele masculine, reprezintă o evoluţie.

„Hainele reprezintă, înainte de toate, un reper cultural. Astfel, putem spune că acum, în moda masculină, ne aflăm aici, într-o perioadă a descoperirii şi a sexualitătii - şi mă refer aici la pantalonii mulaţi purtaţi de bărbaţi.“

Această perioadă a descoperirii îi îndeamnă pe bărbaţi să poarte nu doar imprimeuri curajoase, ci şi culori tari, care contrastează cu deja consacratele negru, bleumarin sau beige.

 „În ziua de astăzi considerăm rozul pentru fete şi albastrul pentru bărbaţi, la fel cum considerăm şi anumite print-uri pentru femei“, explică Alex Drăgan. În realitate însă, pe podium nuanţe de roz, verde sau portocaliu sunt tot mai des întâlnite în colecţiile pentru bărbaţi. De altfel, rozul nu a fost întotdeauna o culoare feminină, ba din contră, la începutul secolului trecut rozul a fost asociat bărbaţilor, fiind considerată o culoare puternică, dinamică. „Rozul este mai apropiat de roşu, care este o culoare dură şi uşor provocatoare.“ La polul opus, albastrul deschis este delicat şi calm.

Astăzi, culorile nu mai sunt apanajul unui sex, ci al unei stări de spirit, la fel cum imprimeurile şi de ce nu materialele ţin de curaj şi nu de vârstă sau de sex.