Travel

Cum arată unele dintre cele mai inedite hoteluri şi pensiuni din România şi cât costă să dormi într-un iglu, un dom geodezic sau în vârf de munte. GALERIE FOTO

24 sep 2020 817 afişări de Alina-Elena Vasiliu
Din aceeaşi categorie

Hotelul e pentru cei care nu se pot lipsi de confort, cortul e pentru aventurieri, Airbnb e pentru cei care nu ezită să socializeze cu gazde noi şi imprevizibile. Dar pentru nonconformişti, pentru cei care preferă să iasă din tipare, variantele de cazare ale lui 2020 vin cu un twist care să transforme nu doar vacanţa într-o amintire de neuitat, ci şi locul de odihnă. Cum arată călătorul care îşi alege drept „casă de vacanţă“ un dom geodezic? Dar cel care optează pentru un iglu? Sau poate pentru rulotă?

O formă nouă de cazare, dar şi o opţiune pentru locuit pe termen lung, este domul geodezic. Pe cât de complicat sună, pe atât de prietenos arată. Şi deşi în România conceptul nu este încă foarte cunoscut, peste Ocean acest tip de construcţie - în formă de minge - a câştigat deja numeroşi adepţi.

„Un dom geodezic este o structură formată din bare interconectate, care aproximează o formă sferică. Primul dom geodezic a fost construit în Germania, după Primul Război Mondial, deşi inventatorul acestor imobile este considerat americanul Buck­minster Fuller, care în anii ’60 a dezvoltat multe domuri, brevetând metode noi de construcţie şi mediatizând astfel de structuri pentru publicul larg“, explică Remus Gall, un antreprenor din Oradea care, alături de sora lui, Simona Gall, a pus bazele Biodome Systems, o companie care proiectează astfel de domuri. Împreună, cei doi mai au un business în producţia de globuri pământeşti, Large Globes, întocmai ca cele din romanele lui Jules Verne.

Până acum, fraţii Gall au finalizat o singură astfel de construcţie la noi, un dom nonrezidenţial, cu interior subteran, amplasat în judeţul Satu Mare, lângă oraşul Carei.

„Avantajul domurilor este că au cea mai rezistentă structură dintre toate tipurile de construcţii, deci se pot amplasa şi în zone cu risc seismic, vânt puternic sau temperaturi foarte scăzute. De exemplu, domurile cu panouri triunghiulare au o rezistenţă mai mare faţă de cele cu panouri hexagonale, iar pentru domuri rezidenţiale recomandăm acoperişul parţial verde, deoarece acelea se pot izola termic cel mai bine“, mai spune Remus Gall.

Pe platforma Booking, unul dintre cele mai populare domuri geodezice din România este indicat ca fiind amplasat în Homorîciu, pe valea râului Teleajen, la circa 12 kilometri de Vălenii de Munte. Pe lângă peisajul care înconjoară un astfel de proiect, există şi alte avantaje.

„Domurile geodezice sunt cele mai puternice, cele mai uşoare şi cele mai eficiente structuri cunoscute de om. Forma lor sferică maximizează câştigul de lumină şi căldură solară toată ziua şi tot anul, având o distribuţie perfectă a căldurii şi a sunetului“, spune Remus Gall.

De altfel, domurile pot să ofere mai multă lumină naturală decât o casă obişnuită, datorită suprafeţei vitrate, dar şi formei circulare. Iar dacă vă îndrăgostiţi atât de mult de o astfel de construcţie şi nu vreţi s-o mai părăsiţi, puteţi alege să locuiţi în una. Opţiunile sunt multiple.

„Ca orice tip de casă, costurile pot varia mult, în funcţie de detaliile proiectului. Avem peste 25 de modele de domuri, cu mărimi de la 6 la 30 de metri diametru şi multe alte opţiuni. Un preţ estimativ ar porni de la 1.200 de euro pe metru pătrat, ceea ce este sub preţul mediu pe metru pătrat al unui apartament în Bucureşti.“

La fel de „cozy“ este şi conceptul „wegloo“, imaginat de Larisa Puşcaşu şi implementat în Azuga. Wegloo duce ideea de glamping (glamorous camping) la un alt nivel şi lasă turiştii să descopere natura, fără a face însă rabat de la luxul unei camere de cinci stele.

„Pe parcursul sejurului, ai propriul tău iglu. Eşti doar tu, cu ai tăi, fără vecini. În plus, este un cadru propice pentru a te deconecta şi a te reîntoarce la natură, unde ceasul deşteptător este unul natural, şi anume ciripitul păsărilor. Oaspeţii beneficiază de toaletă complet utilată în interior, de smart tv, wi-fi, pat king size, aer condiţionat, şemineu, tavan transparent, jacuzzi în timpul verii“, spune Larisa Puşcaşu.

Ea a făcut primii paşi cu acest business în august 2019, când a inaugurat primul iglu de 40 de metri pătraţi, în apropierea pârtiei de la Azuga. În primele luni de funcţionare, wegloo-ul a fost ocupat circa 80% din timp. Cei mai mulţi clienţi sunt cuplurile, care aleg o astfel de variantă de cazare mai ales pentru tavanul transparent care le permite să observe stelele. Între timp, a apărut şi un al doilea wegloo, iar de la sfârşitul lunii noiembrie, când începe sezonul de iarnă, vor fi în total disponibile cinci astfel de unităţi, fiecare cu un design diferit.

„Igluurile noastre au funcţionat la capacitate de peste 95% în perioada pandemiei (după ridicarea stării de urgenţă - n. red.) tocmai pentru că distanţarea socială se poate realiza foarte uşor aici. Pe lângă măsurile obişnuite pe care le-am luat pentru a preveni transmiterea Covid-19, la Wegloo există avantajul că nu e nevoie să treci prin spaţii comune, locul fiind destul de izolat. De asemenea, servirea meselor se face pe terasa proprie a fiecărui iglu, se face self check-in, la cerere, iar contactul cu personalul sau cu alţi oaspeţi este minim“, spune Larisa Puşcaşu.

Un wegloo poate fi rezervat pentru minimum două nopţi. Un pachet city break - care include cazare şi mic dejun - costă 450 de lei pe noapte, unul relax - cazare şi demipensiune - este 600 de lei pe noapte, iar unul „love is in the air“ - 850 de lei pe noapte, acestea fiind tarifele aferente sezonului de vară.

„Se simte o creştere exponenţială datorată faptului că majoritatea românilor aleg să petreacă vacanţa în ţară (anul acesta - n. red.). Oamenii caută să petreacă sejururi în locuri cât mai distanţate, se interesează de condiţiile în care pot lua masa şi a crescut cererea pentru posibilitatea ca turiştii să-şi pregătească ei înşişi preparatele pe care le vor mânca“, mai spune Larisa Puşcaşu.

Între turişti însă, se disting şi aceia care nu pot, nu vor, nu ştiu să călătorească light. Aşa că preferă să aibă toate bagajele mai mult sau mai puţin necesare, doar ca să fie siguri că nu le lipseşte nimic la nevoie. Pentru aceia aşadar, o opţiune poate fi oricând autorulota. Te urci în ea, îţi pui toate bagajele la plecare, fără grija că va trebui să le muţi şi să le cari prin hoteluri sau pensiuni, şi pleci la drum.

„În ultimii patru ani, acest concept a devenit din ce în ce mai cunoscut. Cei care închiriază o autorulotă, de regulă, sunt cei care, din curiozitate, încearcă şi această variantă de călătorie. Din ce în ce mai multe familii aleg ca, în fiecare an, să aibă şi o vacanţă cu autorulota, iar mulţi se gândesc chiar să-şi cumpere autorulotă proprie“, spun Manuela şi Răzvan Păduraru, doi antreprenori care au conturat împreună businessul Joy2Wander, un serviciu de închirieri autorulote.

Dacă acum patru ani existau doar două-trei companii ca a lor în toată ţara, acum oferta cuprinde peste 50 de nume.

„Cu autorulota ai libertatea să ajungi oriunde doreşti, oricând doreşti şi cu oricine. Te poţi bucura din plin de natură. Călătoreşti cu întreaga familie, inclusiv cu animalele de companie, în condiţii confortabile. Autorulotele re-creează, în miniatură, o căsuţă, cu living, dormitor, baie şi bucătărie. Poţi lua în bagaj tot ce îţi doreşti, ai loc suficient să depozitezi lăzi cu cumpărături pentru câteva zile, bicicletele, kite-urile, placa de surf, placa de snowboard etc.“ Totuşi, fiind o maşină mare şi destul de grea, nu poţi intra cu autorulota pe drumurile înguste, cu diferenţe mari de nivel, cu gropi, nisipoase. Dar chiar dacă uneori nu ai aceeaşi mobilitate cum ai avea cu autovehiculul personal, bicicletele sunt oricând o variantă de luat în calcul.

„În mod normal, în fiecare an, în lunile iulie şi august, cererea de închiriere a autorulotelor este mai mare decât oferta. Însă anul acesta, în contextul Covid, cererea a crescut semnificativ, mulţi oameni care până acum nu vedeau această modalitate de a călători ca pe o alternativă au fost împinşi să încerce. Noi am închiriat întreaga flotă de zece autorulote încă din luna iunie pentru toată perioada verii, până în septembrie inclusiv.“

Manuela şi Răzvan Păduraru sunt doi corporatişti îndrăgostiţi de călătorii, natură şi sporturi. Ei au pus pe roate businessul Joy2Wander în 2015, după ce căutaseră să închirieze autorulote pentru a hoinări prin ţară şi în străinătate, însă oferta locală era foarte redusă. Au plecat la drum cu un plan de afaceri care presupunea ca în cinci ani să ajungă la zece autorulote, un obiectiv pe care l-au îndeplinit. Clienţii găsesc acolo tot ce au nevoie într-o vacanţă, astfel încât să nu fie nevoiţi să vină de acasă cu alte accesorii de camping. Practic, autorulota - care, spre deosebire de rulotă, este un tot unitar şi nu este tractată - este ca un hotel pe roţi, care poate fi campat oriunde.

„Deşi în România infrastructura este slab dezvoltată, încă te poţi bucura de multe locuri sălbatice, off-camping în Munţii Carpaţi, la Marea Neagră şi Delta Dunării. În ultimii ani, au apărut şi multe campinguri amenajate şi există un potenţial semnificativ de dezvoltare. În Europa de Vest, destinaţiile cele mai potrivite pentru campare sunt în Croaţia, Italia, Grecia şi Franţa, unde campingurile sunt suficiente şi oferă toate utilităţile posibile“, spun cei doi antreprenori de la Joy2Wander.

Contrar opiniei generale, că doar vara există activităţi numai bune de exploatat cu o autorulotă, Manuela şi Răzvan Păduraru spun că nici iarna maşinile lor nu stau nefolosite.

Astfel, între 16 septembrie şi 14 iunie turiştii pot lua autorulota pentru o vizită la crame, pentru tururi culinare, pentru a merge la schi sau la snowboarding.

Şi chiar dacă iarna nu-i ca vara, cheful de vacanţă nu spune „stop“ de îndată ce gradele din termometre scad. Aşa că e liber la hoinărit cât e anul de lung.