Tot mai multe companii vor include sustenabilitatea în planurile lor de business, pe măsură ce conceptul de economie circulară devine tot mai popular, este de părere Alin Neacşu, director executiv pentru corporaţii mari la Raiffeisen Bank.

Oradea este un oraş care poate fi luat ca model atunci când vine vorba de implementarea sistemelor de reciclare, este de părere Marius Costache, director general la Green Weee şi Green Glass, un business din care fac parte mai multe companii specializate în reciclare.

Industria producătoare de băuturi răcoritoare şi-a propus ca, în următorii patru ani, să ajungă în stadiul în care toate ambalajele folosite să fie reciclabile.

Ana Maria Răducanu, o tânără cu preocupări în domeniul ecologiei, a deschis la finalul anului 2020, pe 14 decembrie, magazinul Zero Waste, un loc de unde pot fi cumpărate produse alimentare şi non-alimentare în sistem vrac, fără a fi nevoie de ambalaje de unică folosinţă.

Recicleta, o iniţiativă al asociaţiei Viitor Plus, a colectat anul trecut 127 de tone de materiale reciclabile din peste 600 de scări de bloc din Bucureşti, de la instituţii de învăţământ şi actori privaţi.

Recicleta, o iniţiativă a asociaţiei Viitor Plus, a co­lec­tat anul trecut 127 de tone de materiale reciclabile din peste 600 de scări de bloc din Bucureşti, de la instituţii de învăţământ şi actori privaţi.

Agroserv Măriuţa, compania care deţine brandul Lăptăria cu Caimac, face o investiţie de 4 milioane de euro pentru o staţie de spălare a sticlelor şi a borcanelor în care îşi vinde produsele.

Colectarea selectivă este prima verigă asupra căreia trebuie con­centrată atenţia atunci când vine vorba de reciclare, in­fra­structura în acest scop fiind deficitară, la fel ca investiţiile.

Deşeurile, în special am­ba­lajele, nu trebuie privite ca gunoaie, ci ca resurse pentru noi procese de producţie, însă pentru ca acest lucru să fie posibil colectarea selectivă este primordială.

Problema deşeurilor şi a reciclării afectează toate domeniile economiei, motiv pentru care fiecare minister ar trebui să aibă o persoană care să abordeze această problemă, este de părere Orieta Hulea, director general în cadrul WWF (World Wide Fund).

Panourile fotovoltaice hibride, pompele de căldură, soluţiile de neutralizare a deşeurilor organice şi contribuţia lor la obţinerea apei calde menajere sunt câteva dintre opţiunile la care poate apela cineva pentru a-şi transforma locuinţa într-un spaţiu eficient energetic, cu un consum redus.

Infrastructura destinată colectării deşeurilor electrice este aproape inexistentă în România la nivel municipal, iar cei care au intenţia de a recicla astfel de obiecte se văd în situaţia în care trebuie să parcurgă distanţe mari pentru a ajunge la un punct de colectare.

Mai puţin de jumătate din blocurile din Bucureşti au trecut printr-un proces de izolare termică, în condiţiile în care eficienţa energetică devine o problemă tot mai acută. Planul Na­ţional de Redresare şi Rezilienţă promite că 2.000 de clădiri şi 1.500 de blocuri vor trece printr-o renovare inclusiv termică la nivelul întregii ţări.

Taxarea pe cantitatea de deşeuri pe care o generează fiecare cetăţean, refuzarea produselor care vin supraambalate, revenirea la achiziţiile vrac sunt câteva dintre schimbările pe care fiecare român ar trebui să le facă pentru ca România să facă paşi înainte atunci când vine vorba de reciclare.