Delia Radziuk şi soţul ei au ajuns în urmă cu câţiva ani la concluzia că generau prea multe deşeuri în viaţa lor cotidiană, motiv pentru care au început să caute produse sustenabile, cu mai puţine ambalaje inutile, fabri­cate din ingrediente naturale, cu impact mai mic asupra mediului. Cu această documentare făcută pe cont propriu, au luat decizia de a deschide un magazin online zero waste, adică din oferta căruia fac parte produse precum cele către care s-au orientat ei.

Unele companii de salubritate au început să-şi informeze clienţii că deşeurile biodegradabile trebuie colectate şi predate separat începând din acest an. Punctul de pornire este o prevedere legală care impunea organizarea în acest sens până la finalul anului trecut, astfel încât acum deja să fie totul funcţional.

Propark – Fundaţia pentru Arii Protejate, un ONG de mediu din Braşov, a adunat peste 2.500 de elevi într-un proiect educativ având ca temă implicarea tinerilor în problemele legate de mediu. Proiectul cu numele „Activăm viitori lideri pentru protecţia naturii“ a debutat cu o caravană educativă în 16 licee din nouă localităţi din judeţele Braşov, Arad, Hunedoara, Vrancea, Gorj şi din Bucureşti.

J. T. Grup, o companie din Tulcea care se ocupă cu colectarea deşeurilor, a creat o linie de producţie de betoane din deşeuri rezultate din construcţii, beneficiind de fonduri europene, prin programul Regio 2014-2020. Din valoarea totală a proiectului de 40,3 mi­lioane de lei, ajutorul financiar nerambursabil a fost de 20,5 milioane de lei, restul repre­zentând contribuţia companiei.

Nevoia orientării către mate­rii prime sustenabile, o tendinţă regă­sită la nivel mondial, l-a determinat pe Mădălin Gheorghe, unul dintre fonda­torii studioului de design Drag and Drop, să experimenteze noi modali­tăţi de a obţine materiale, unele având la bază reziduuri precum zaţul de ca­fea şi cojile de ouă, pe lângă cele con­ven­ţionale.

Marţi, la prânz. O zi obişnuită de lucru, în care oamenii merg, de regulă, la serviciu. Terminalul park & ride de la Străuleşti, aflat la doar doi paşi de staţia de metrou, este mai degrabă gol decât plin. Numai 180 din cele 660 de locuri – aşadar, mai puţin de o treime – sunt ocupate de maşinile celor care vin din zonele limitrofe Capitalei şi care aleg să ajungă la destinaţiile finale cu metroul. Şi oricum, e o zi bună.

Sistemul Garanţie-Returnare (SGR), cel mai amplu proiect de mediu implementat în România şi cel mai mare parteneriat public-privat, face paşi către dezvoltare, facilitând colectarea deşeurilor de ambalaje, însă nu toţi producătorii de băuturi se declară încântaţi de funcţionarea programului. Ministerul Mediului ia în calcul prelungirea termenului până la care toate ambalajele de pe rafturi vor avea logo SGR şi garantează că, în ciuda nemulţumirilor producătorilor, proiectul nu va fi suspendat.

Gestionarea deşeurilor şi, mai nou, a colectării ambalajelor de băuturi prin Sistemul Garanţie-Returnare, găsirea unor soluţii pentru a face faţă secetei şi deşertificării, implementarea centrelor de aport voluntar al deşeurilor, atenuarea problemelor legate de calitatea aerului sunt câteva dintre direcţiile în care se îndreaptă bugetul de 3 miliarde de lei pe care îl are Ministerul Mediului pentru 2024, sumă la care se adaugă fondurile disponibile prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

RVM Systems, una dintre compa­niile care furnizează automatele de preluare a ambalajelor din cadrul Sistemului Garanţie-Returnare, esti­mează că circa 10% din RVM-urile (reverse vending machines) funcţio­nale în acest moment sunt cele din propriul portofoliu.

Indeco, o companie din Bucureşti, a ajuns la afaceri de 11 milioane de euro, profit de 700.000 de euro şi 137 de angajaţi din activităţile pe care le derulează pentru eliminarea deşeurilor nereciclabile, precum uleiurile uzate, reziduurile de vopsea sau deşeuri din industria petrolieră.

Fondurile europene şi PNRR au devenit elemente de atracţie în ultimul an pentru companiile din domeniul construcţiilor, care au văzut în acestea surse pentru finanţarea proiectelor de eficientizare a consumului energetic.

Un hobby dezvoltat în apartament s-a transformat, în câţiva ani, într-o afa­cere în care câţiva tineri fac din com­ponentele plăcilor de bază ale gadgetu­rilor bijuterii, accesorii şi chiar obiecte de decor. Până acum, au transformat în bijuterii o gamă variată de device-uri, de la telefoane la computere.