Recuperarea materialelor reciclate sortate şi tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase, două dintre cele mai importante domenii din sectorul reciclării, au avut în 2024 o cifră de afaceri cumulată de peste 10 miliarde de lei, fiind în uşoară scădere faţă de 2023 însă în creştere dacă ne uităm la 2020, arată o analiză a ZF realizată pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

Black Friday, fenomen care în ultimii ani a cunoscut o evoluţie importantă şi în România, este un moment bun pentru industria IT&C, dar şi pentru cea de fashion şi a bunurilor de larg consum din punctul de vedere al vânzărilor, însă din punctul de vedere al economiei circulare acest fenomen pune mai multă presiune pe sistemul de colectare şi reciclare, odată cu creşterea bruscă a volumelor de ambalaje, dar aduce din nou în discuţie faptul că România este codaşă la colectare şi reciclare, mai ales la textile şi deşeuri de echipamente electrice.

Sistemul garanţie-retur­nare, aşa cum este cunoscut în România, are în alte ţări o istorie mult mai îndelungată, rezultatele de aici motivând multe ţări să-l adopte. Una dintre primele ţări care au adoptat acest sistem este Suedia, care a lansat un astfel de program în urmă cu 40 de ani.

Unitatea Administrativ-Teritorială Comuna Dumbrăviţa a finalizat investiţia într-un centru de colectare de deşeuri prin aport voluntar. Investiţia a avut o valoare totală de 4,7 milioane de lei, din care 4,57 milioane de lei reprezintă finanţare nerambursabilă primită din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Megatitan, companie românească care oferă servicii de debitare laser, îndoire sau ştanţare a pieselor din oţel, inox şi aluminiu, cu sediul în localitatea Beclean, judeţul Bistriţa-Năsăud, a început să producă containere pentru deşeuri în urmă cu circa zece ani, iar în prezent poate produce 1.000 de unităţi pe lună, în funcţie de tipul de container.

Primăria Municipiului Bucureşti a semnat recent cu Fundaţia Centura Verde protocolul pentru demararea proiectului „Centura Verde Bucureşti-Ilfov“, un pas concret în protejarea mediului, creşterea calităţii vieţii şi dezvoltarea sustenabilă a zonei metropolitane.

Un simplu ambalaj de plastic pe care îl arunci la întâmplare ar putea rămâne acolo mai mult decât ţi-ai putea imagina. Însă, plasticul nu este, de fapt, inamicul, consideră Ioan Vâţ, director de vânzări în cadrul ALPLA Packaging România, parte din compania austriacă ALPLA, reciclator de mase plastice şi unul dintre cei mai mari producători de soluţii de ambalare din plastic rigid la nivel mondial.

Peste 6.600 de aparate de tip RVM, care colectează ambalaje SGR, erau la final de septembrie în România, dintre care cele mai multe, peste 960, în Capitală, arată o analiză a Asociaţiei ECOTECA, în parteneriat cu RetuRO, administratorul sistemului. Urmează în clasament Ilfov (308) şi Cluj (281). La coada clasamentului ca număr de RVM-uri stau judeţele Covasna (59), Tulcea (62) şi Caraş-Severin (63).

Mai multe alimente cu mai puţini bani şi mai puţine resurse şi cu un impact mai mic asupra me­diului. Este un deziderat la care tot mai multe ţări aspiră, astfel că tot mai mulţi fermieri din Europa, dar şi din România, trec uşor la agricultura regene­rativă, care nu doar că reduce consumul de pesticide şi fertilizanţi, ci şi creşte pro­ducţiile prin valorificarea resurselor pământului.

Investiţiile în reciclare sunt un subiect tot mai dezbătut atunci când vorbim de economia verde, iar în încercarea de a valorifica cât mai multe deşeuri astfel încât ele să nu ajungă în mediul înconjurător şi să îl polueze companiile au făcut demersuri pentru a folosi deşeurile cât mai eficient. Însă, sunt cazuri în care produsele finale realizate după reciclarea PET-ului de exemplu ajung să polueze mai mult decât dacă acest material s-ar trasforma într-un ambalaj similar.

Reutilizarea este un punct cheie în procesul de reducere a impactului pe care industria textilă îl are astăzi asupra mediului, iar România poate învăţa din experienţa Suediei în acest domeniu, prin organizarea sistemelor de colectare astfel încât să furnizeze în piaţă materii prime atât pentru partea de reutilizare, cât şi pentru reciclare astfel încât această industrie să devină de interes pentru investitorii din domeniu.

Plasticul este un material folosit într-o multitudine de industrii, însă una dintre cele mai frecvente forme ale acestui material este PET-ul, simbolul pentru tereftalatul de polietilenă, cel mai folosit tip de plastic şi cel mai facil de reciclat. PET-ul se utilizează pentru ambalaje de unică folosinţă, pentru îmbutelierea sucurilor şi pentru fibrele de poliester din care se fac haine.