Analiză Pagina verde. Avem o strategie, ce facem cu ea? Guvernul a adoptat o strategie naţională pentru adaptarea la schimbările climatice, condiţie pentru a obţine un împrumut de 467 milioane de euro de la Banca Mondială. Între timp, încălzirea globală deja îşi face simţite efectele

♦ Dacă unele măsuri propuse în SNASC sunt mai degrabă abstracte şi vorbesc despre realizarea unor analize, crearea unor grupuri de lucru şi extinderea cunoştinţelor, altele vizează acţiuni mai concrete, precum refacerea ecosistemelor, extinderea suprafeţelor cu păduri sau îmbunătăţirea infrastructurii pentru colectarea selectivă a deşeurilor.

Guvernul României a aprobat, la mijlocul lunii august, Strategia Naţională privind Adaptarea la Schimbările Climatice (SNASC) pentru perioada 2024-2030, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Strategia acoperă sectoare variate, printre care resursele de apă, pădurile, să­nă­tatea publică, educaţia, energia şi transporturile şi este o condiţie esenţială pentru obţinerea unui împrumut de 466,9 mi­lioane de euro din partea Băncii Mondiale, destinat dezvoltării de politici privind managementul riscului de dezastre.

„Schimbările climatice nu sunt doar o ameninţare abstractă, ci o realitate care influenţează direct fiecare aspect al vieţilor noastre. Prin această strategie, ne propunem să nu fim doar reactivi, ci proactivi, construind o Românie rezilientă, capabilă să facă faţă cu succes acestor provocări şi să protejeze resursele vitale, sănătatea publică şi ecosistemele noastre“, a spus Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor şi pădurilor.

În SNASC, sunt menţionate diferite fenomene naturale care devin factori de risc pentru resursele de apă, pădurile, localităţile, patrimoniul cultural al României. Pentru fiecare dintre aceste riscuri, Strategia propune o serie de măsuri care ar urma să fie luate în următorii ani. Dacă unele măsuri sunt mai degrabă abstracte şi vorbesc despre realizarea unor analize, crearea unor grupuri de lucru şi extinderea cunoştinţelor, altele vizează acţiuni mai concrete, precum refacerea ecosistemelor, extinderea suprafeţelor cu păduri sau îmbunătăţirea infrastructurii pentru colectarea selectivă a deşeurilor.

 

Efectele deja se văd

Fenomenul încălzirii globale este însă deja prezent în România, afectând întreaga economie şi societate. De pildă, în materie de temperaturi, media anuală a crescut în România cu aproximativ un grad Celsius în ultimul secol, potrivit datelor analizate din statisticile disponibile pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică, folosind date aferente mai multor staţii meteorologice din ţară, deoarece fiecare regiune are un specific, în funcţie de zona geografică în care se află. Cauzele reprezintă un cumul de factori – defrişările, zonele deşertificate, lipsa precipitaţiilor şi fenomenul încălzirii globale. Este însă un fenomen ciclic, doar că noi, oamenii, îl grăbim, spun meteorologii.

În materie de resurse de apă, circa 66% din apele de suprafaţă din România – denumite în legislaţie „corpuri de apă“ – se află într-o „stare ecologică bună“, ceea ce s-ar traduce prin potenţialul de a susţine ecosistemele acvatice. Datele Admi­nistraţiei Naţionale Apele Române (ANAR) indică o îmbunătăţire cu aproximativ 10% a acestui indicator în ultimul deceniu, însă în continuare este nevoie de aplicarea unor măsuri care să diminueze poluarea din apele României.

Seceta acută din acest an a pus o presiune imensă pe businessurile din agri­cul­tură, unde apa este esenţială. Producţia de legume a fost afectată de arşiţă şi de temperaturile ridicate din vara aceasta, astfel că multe ferme au înregistrat producţii mai mici sau chiar egale cu zero, în funcţie de tipul de culturi, iar preţurile au urcat şi cu 15-20% faţă de anul trecut. Şi în 2023 seceta s-a simţit în anumite zone ale ţării, producţia de cereale estimată fiind de 23-25 de milioane de tone, similar cu cea din 2022. Anul cu cea mai cruntă secetă a fost însă 2020, atunci fiind afectate peste două milioane de hectare, jumătate din cele cultivate cu cereale şi oleaginoase. Anul 2023 a pus probleme şi industriei construc­ţiilor, unde, din cauza caniculei puternice din lunile de vară, activitatea pe unele şantiere a trebuit să fie întreruptă. Mai mult, temperaturile ridicate înregistrate în aproape toată ţara în primele luni din 2024 au afectat starea pârtiilor de schi din aproape toate zonele. Cu un sezon debutat în luna ianuarie, zăpada începuse deja să se topească în primele zile din februarie, făcând imposibilă practicarea sporturilor de iarnă. Administratorii pârtiilor de schi spuneau că luna februarie a fost cea mai proastă raportată la aceeaşi perioadă din ultimii ani, descurajând oamenii să mai meargă la schi.

Agricultura, turismul, asigurările, HoReCa şi construcţiile au cel mai mult de suferit de pe urma schimbărilor climatice, spun specialiştii în domeniu. Fenomene extreme precum furtunile din timpul verii, care produc grindină de mari dimensiuni, vânt intens, precipitaţii abundente, descăr­cări electrice şi tornade, dar şi valurile de căldură, perioadele cu secetă şi incendiile de vegetaţie îşi pun amprenta asupra evolu­ţiei businessurilor din diferite domenii.

Pentru a face faţă acestor provocări, companiile trebuie să dezvolte planuri şi alternative pentru continuitatea afacerii: capacitatea de a muta producţia cât mai rapid – inclusiv lanţurile logistice din amonte şi aval: furnizori, depozite, capacităţi de manipulare şi transport –, dezvoltarea de produse şi metode de producţie mai puţin vulnerabile la fenomene meteorologice, integrarea sau, dimpotrivă, dislocarea unor părţi mai expuse ale fluxului de producţie astfel încât să poată fi „reasamblate“ cât mai rapid şi mai puţin costisitor în caz de nevoie.