Analiză Pagina verde. Peste 800 de milioane de lei din PNRR merg spre platforme de colectare a gunoiului de grajd. Agricultura românească se modernizează şi face investiţii în depozitarea gunoiului şi valorificarea mai bună a acestuia

Mai mult de 200 de investiţii care include înfiinţarea sau modernizarea de sisteme de colectare şi valorificare a gunoiului de grajd în toată ţara vor fi realizate prin intermediul componentei C3 -managementul deşeurilor din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Astfel, peste 800 de milioane de lei vor fi investiţi în aceste platforme care au ca scop colectarea şi valorificarea gunoiului de grajd. 

Astfel, şi zootehnia, văzută ca un mare poluator beneficiază de investiţii de colectare a deşeurile astfel încât emisiile de carbon şi poluarea pânzei freatice să fie diminuată. 

Cele mai mari proiecte finanţate au o valoare eligibilă de peste 4,9 milioane de lei, în timp ce altele depăşesc cu puţin un milion de lei. În total, conform datelor publice sunt 240 de astfel de proiecte eligibile care vor primi finanţare prin PNRR. 

„Gunoiul de grajd rezultat în urma creşterii animalelor se referă la excremente, paie şi alte materiale organice provenite din fermele şi gospodăriile agricole. În medie se colectează zilnic de la o bovină adultă aproximativ 40 de kilograme de gunoi (în funcţie de dimensiune, rasă, vârstă ş.a.) şi 2 kilograme de gunoi de la o ovină“, spun reprezentanşii primăriei comunei Miroslova, care a atras fonduri prin acest proiect şi va moderniza actuala platformă integrată de gunoi de grajd, acest lucru urmând a se realiza prin înnoirea parcului de utilaje utilizate în domeniu.

Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 2,7 milioane lei, de la bugetul local fiind asigurate doar cheltuielile de mentenanţă, conform datelor publicate de primărie. 

„Actuala platformă de gunoi de grajd din comună se încadrează în categoria a II-a de platforme comunale, având o capacitate aproximativă de 2.000 metri cubi şi cu o cantitate de gunoi suportată de 1.600 tone. Conform datelor furnizate de către Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Iaşi, în Comuna Miroslava se înregistrează un număr 551,75 UVM (încărcătura sau numărul de animale care revin la un hectar de păşune), respectiv: 307 bovine, 1.237 ovine, 266 caprine şi 145 de suine. În urma notificării fermierilor, în concordanţă şi cu numărul şi tipul animalelor deţinute s-au centralizat solicitări de furnizare a minim 58 de platforme individuale“. 

Mai departe, comuna Curteşti (jud. Botoşani) este eligibilă pentru a accesa fonduri de 4,5 milioane lei pe componenta C3 -managementul deşeurilor din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

„În cadrul proiectului se vor realiza următoarele: platformă de incintă cu iluminat asigurat şi dotări cu echipamente tehnologice şi echipamente de transport: buldoexcavator, tractor, braţ încărcător frontal ataşat la tractor, remorcă, maşină de împrăştiat gunoi, cisternă vidanjă“. 

 

De ce este nevoie de astfel de investiţii? 

Conform ultimelor date Eurostat, agricultura emite circa 10% din emisiile cu efect de seră dintre sectoarele economice, pe primul loc stând energia. Gunoiul de grajd poluează mediul în primul rând dacă nu este depozitat în condiţii prielnice, astfel că emite cantităţi mari de metan în aer iar dejecţiile pot ajunge în pânza freatică de exemplu. 

în contextul în care se vorbeşte tot mai mult despre reducerea impactului zootehniei asupra mediului, fermierii au început să ia măsuri în acest sens. Astfel, DN AGRAR Group, cea mai mare fermă integrată din România, cu producţie de lapte de vacă, şi BSOG Energy, companie de energie specializată în dezvoltarea proiectelor de producere a biometanului, deţinută de Black Sea Oil & Gas, au semnat un acord pentru cel mai mare proiect de producţie a biometanului din România, cu o capacitate totală de până la 15 MW. Investiţia totală pentru realizarea proiectului  este estimată la peste  30 de milioane de euro şi execuţia lui va dura peste 2 ani de la semnarea acordului final. Prin această investiţie, DN Agrar şi-a propus o reducere de 90% a emisiilor de carbon, conform informaţiilor furnizate de companie. Biometanul este obţinut prin purificarea biogazului. O staţie de biogaz vrea să construiască şi Agroserv Măriuţa, producătorul lactatelor Lăptăria cu Caimac. Ferma are un efectiv de 3.000 de animale, dintre care 1.100 de vaci de muls.

Mai mult, compania Albatros Gold, unul dintre producătorii de talie medie de ouă din România, a deschis o fabrică de compost unde face îngrăşăminte organice, după o investiţie de 2 milioane de euro. Aceasta a fost făcută pentru a-şi eficientiza costurile, dar şi pentru a pune pe piaţă un produs pentru care cererea este în creştere.Compostul rezultat din fabrică este comercializat către cultivatorii mari de cereale din România.