Analiză Pagina verde. Urşii, tot mai aproape de oameni. Când a devenit aproape normalitate întâlnirea cu ursul pe stradă sau în propria curte? Ce e de făcut pentru a evita astfel de situaţii?

♦ Odată ce ursul asociază prezenţa omului cu hrana, acesta îşi va pierde frica ancestrală faţă de om şi va sta în preajma lui. Soluţii există, însă ele sunt complexe, la fel ca problemele.

„Un urs a fost văzut în staţiunea Sinaia“, „Autorităţile din Prahova au emis mesaje Ro-Alert cu privire la prezenţa unor urşi în localităţile Sinaia şi Buşteni“, „Pe străzile din Ploieşti a fost văzut un urs brun, iar o echipă de intervenţie încearcă să-l captureze“. Sunt câteva dintre ştirile care îşi fac loc, în ultimii ani, pe agenda publică, iar în vreme ce majoritatea cetăţenilor caută să se ferească prin orice mijloace de întâlnirea cu aceste animale sălbatice, alţii aleg să se apropie de ele, tratându-le ca pe animale de companie.

„În urma imaginilor publicate recent în spaţiul public, în care se pot observa doi cetăţeni care hrănesc intenţionat un exemplar de urs prin fereastra autovehiculului, Garda Forestieră Ploieşti s-a autosesizat şi a aplicat ambilor contravenienţi câte o sancţiune în valoare de 1.500 de lei. Reamintim că hrănirea exemplarelor sălbatice este strict interzisă de legislaţia românească. Prin astfel de acţiuni, cetăţenii se supun pe ei sau pe însoţitori unor riscuri majore. În acelaşi timp, hrănirea exemplarelor de urs le modifică acestora comportamentul, făcându-i mai toleranţi cu prezenţa omului. Astfel de exemplare ajung, inevitabil, obiectul unor acţiuni de intervenţie“, a transmis, într-o postare pe Facebook de pe 8 august 2024, Ministerul Mediului.

Reprezentanţii instituţiei au adăugat că, pentru a evita atacuri cu consecinţe grave, pentru a proteja specia şi pentru a evita sancţiunile contravenţionale, cetăţenii trebuie să se abţină de la hrănirea urşilor sau a altor animale sălbatice.

De ce ajung însă urşii tot mai aproape de oameni, cutreierând străzile oraşelor, căutând în tomberoane, intrând adesea chiar în curţile gospodăriilor, ca nişte oaspeţi nepoftiţi? Când au devenit astfel de întâmplări aproape normalitate şi ce este de făcut pentru a evita întâlnirile cu astfel de situaţii? Ministerul Mediului nu a răspuns acestor întrebări până la închiderea ediţiei.

Harta sectoarelor critice în ceea ce priveşte prezenţa urşilor în România (Sursa: experience.arcgis.com)

„Creşterea numărului de urşi în localităţi şi în preajma omului în general este cauzată de faptul că specia a fost atrasă treptat, în ultimii 30 de ani, din habitatele naturale, de prezenţa atractanţilor. Disponibilitatea hranei de origine antropogenă, cum ar fi boabele de porumb, ciocolata şi alte dulciuri oferite la punctele de hrănire sau observatoare în păduri, aproape de localităţi (uneori chiar la sute de metri distanţă în linie dreaptă), managementul precar al deşeurilor de natură organică, hrănirea deliberată de către proprietarii de hoteluri, pensiuni şi turişti – toţi aceşti atractanţi oferiţi urşilor pe de o parte pentru a-i atrage la altitudini mai joase pentru a-i vâna mai uşor, pe de altă parte pentru a-i fotografia sau pur şi simplu a-i vedea, nu fac altceva decât să destabilizeze populaţia acestei specii şi să-i modifice comportamentul de hrănire şi nu numai“, spune Cristian-Remus Papp, coordonatorul departamentului Specii Sălbatice din cadrul WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură).

Odată ce ursul asociază prezenţa omului cu hrana, acesta îşi va pierde frica ancestrală faţă de om şi va sta în preajma lui. Soluţii există, însă ele sunt complexe, la fel ca problemele.

„În primul rând, este necesară înlăturarea atractanţilor. De asemenea, extinderea intravilanelor şi construcţiile în habitatele urşilor ar trebui evitate.“

În alte ţări, adaugă Cristian-Remus Papp, problema este ţinută sub control, chiar şi acolo unde există densităţi similiare de urşi, de exemplu în Croaţia, Slovenia, Slovacia. „În Croaţia, la o populaţie de aproximativ 1.000 de urşi, în 2022 au existat doar 7 pagube, în valoare totală de 2.000 de euro. Această ţară apelează atât la măsuri reactive, cât şi la măsuri proactive. Are definite principii clare în ceea ce priveşte extragerile de urşi - 80% din ce se extrage este reprezentat de urşi-problemă, care sunt atent monitorizaţi, iar restul este reprezentat de coliziuni pe drumuri, autostrăzi şi căi ferate, respectiv vânătoarea selectivă, într-o proporţie mai mică.“

În România, potrivit lui Cristian-Remus Papp, o singură dată s-au acordat din AFM (Administraţia Fondului pentru Mediu) fonduri pentru achiziţia de garduri electrice, însă au fost insuficiente.

Potrivit unor date publicate în primă­vara anului 2023, când ministru al mediului era Tanczos Barna, pe teritoriul României trăiesc peste 7.500 de exemplare de urs brun, cu o densitate medie la nivel naţional de 11 exemplare pe 100 de kilometri pătraţi.

În 2021, Guvernul României a adoptat OUG 81 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, în intravilanul localităţilor. Prin acest document a fost extinsă posibilitatea intervenţiei imediate împotriva urşilor periculoşi şi în extravilanul localităţilor.

„Potrivit datelor puse la dispoziţie de Ministerul Afacerilor Interne, în perioada 1.01.2016 – 22.06.2021, la nivelul structurilor Serviciului de Telecomunicaţii Speciale au fost primite 6.400 de apeluri 112, prin care s-a sesizat atacul unor exem­plare de urs asupra persoanelor, prezenţa unor exemplare de urs în spaţii publice ori private şi producerea de pagube materiale în gospodăriile populaţiei, cele mai multe apeluri fiind efectuate în anii 2019 şi 2020“, se precizează în ordonanţa de urgenţă.

În 2021, s-au înregistrat aproape 1.500 de apeluri cu acest scop, iar la nivelul ju­deţelor Argeş, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Prahova numărul sesizărilor a crescut în patru ani de 14, respectiv 17, 16, 8 şi 7 ori. Datele ONG-ului de mediu WWF România indică însă numere şi mai mari de sesizări. „Producerea de pagube materiale de către urs s-a extins în mai multe judeţe în care acest fenomen nu exista în urmă cu trei sau patru ani.“

Ordonanţa de urgenţă 81 din 2021 reglementează astfel modul de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun (Ursus arctos) asupra persoanelor şi bunurilor acestora în intravilanul localităţilor şi stabileşte sistemul de monitorizare a inter­venţiilor imediate realizate asupra exem­pla­relor de urs, prin alungare, tranchilizare şi relocare ori extragere prin eutanasiere sau împuşcare.

Conform unui comunicat de presă disponibil pe site-ul Ministerului Mediului, în prezent, în România, se dezvoltă proiectul „Implementarea Planului Naţional de Acţiune pentru conservarea ursului brun în România“, finanţat prin POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare). Acesta constă în monitorizarea şi estimarea genetică a populaţiei de urs brun, achiziţionarea şi instalarea de sisteme de protecţie a animalelor domestice, a culturilor agricole şi a bunurilor materiale. Proiectul prevede, de asemenea, înfiinţarea unui complex pentru îngrijirea, reabilitarea şi protecţia ursului brun, concomitent cu creşterea gradului de educare, informare, comunicare şi conştientizare a populaţiei cu privire la ecologia şi managementul speciei de urs brun.

Organizaţia WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) a demarat un program-pilot la Băile Tuşnad, în judeţul Harghita, prin care, cu o investiţie de 45.000 de euro, au fost achiziţionate echipamente de monitorizare a urşilor cu tendinţă, echipamente pentru echipele de intervenţie, pubele speciale anti-urs.

„Ne-am implicat pe deplin în transformarea celui mai mic oraş din România în primul oraş bear-smart din Europa şi un model pentru toate localităţile cu densităţi mari de urs. Deja în Argeş se doreşte replicarea acestui model, dar şi în Slovacia“, a spus Cristian-Remus Papp.