Analiză ZF. Pagina verde. Electricele, „sub tensiune“: 2025 începe cu frână de motor pe piaţa vânzărilor de maşini electrice, fără un program Rabla Plus funcţional şi energie scumpă la staţiile de încărcare din România

♦ În 2025, piaţa maşinilor electrice din România înregistrează un recul sever, cu vânzări în scădere de 42% în primele patru luni ale anului şi de 70% în aprilie şi o cotă de piaţă redusă la 2,1%. Întârzierea programului Rabla Plus, deprecierea leului şi lipsa unui calendar clar au blocat achiziţiile, în timp ce piaţa second-hand creşte accelerat. Ford mizează pe Puma Gen-E, primul SUV electric produs local, iar APIA cere reorientarea subvenţiilor către flotele comerciale, adevărate surse de poluare urbană.

Piaţa maşinilor electrice din România traversează în 2025 una dintre cele mai dificile perioade de după debutul trendului verde. După un avans constant al vânzărilor din ultimii ani, începutul acestui an a fost marcat de o contracţie abruptă, generată de o combinaţie de factori economici, fiscali şi structurali. În centrul acestor blocaje se află întârzierea programului Rabla Plus, instabilitatea cursului valutar şi o lipsă de predictibilitate legislativă care inhibă atât cererea, cât şi planurile de investiţii ale jucătorilor din piaţă. Anul acesta prima din Rabla pentru electrice a crescut din nou de la 5.000 la 7.400 de euro, însă programul nu este funcţional, deşi suntem la jumătatea lunii mai.

După ani de creştere susţinută şi promisiuni privind electrificarea accelerată, piaţa maşinilor electrice din România intră în 2025 pe un drum incert. Lipsa unui calendar predictibil pentru programul Rabla Plus, deprecierea leului şi politicile guvernamentale fragmentate au determinat o scădere abruptă a vânzărilor, în timp ce consumatorii se reorientează spre second-hand şi soluţii mai ieftine.

„Clienţii sunt familiarizaţi cu mecanismul Rabla, ştiu că vor beneficia de un ecotichet de 7.400 de euro şi pur şi simplu aşteaptă activarea bugetului. Nimeni nu renunţă uşor la acea sumă“, explică Roxana Capătă, managing director al Ford România Services. Întârzierea lansării programului Rabla Plus a blocat temporar întreaga piaţă. Dealerii sunt forţaţi să suporte costuri de finanţare suplimentare pentru maşinile deja comandate, aflate în stocuri fără clienţi.

 

Rabla în impas, vânzările în declin

În luna aprilie, înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu aproape 25%, ajungând sub pragul de 10.000 de unităţi. Segmentul vehiculelor electrice a fost cel mai afectat: scădere de 70% faţă de aprilie 2024 şi o cotă de piaţă prăbuşită la 2,1%.

„Am observat şi în cazul persoanelor juridice că bugetele se consumă foarte rapid. Anul trecut, fondurile pentru firme au fost epuizate cu luni bune înaintea celor pentru persoane fizice“, adaugă Capătă.

Între timp, piaţa maşinilor rulate continuă să crească. În aprilie 2025, peste 34.800 de autoturisme second-hand au fost înmatriculate în România, în creştere cu 16,5% faţă de anul anterior. Diferenţa de ritm sugerează o schimbare de comportament: clienţii aleg siguranţa financiară şi livrarea imediată, în locul incertitudinii legate de subvenţii.

Puma Gen-E: miza industriei locale pentru 2025

În acest context, Ford România mizează pe lansarea modelului Puma Gen-E, primul SUV electric produs în România, ca pe un potenţial catalizator al redresării vânzărilor. Cu un preţ de 20.500 de euro (cu Rabla), identic cu cel al versiunii mild-hybrid, noul model este poziţionat drept cea mai accesibilă opţiune din segmentul său. Strategia vizează stimularea cererii indiferent de motorizare, lăsând clientului libertatea de alegere fără diferenţe de preţ. Puma electrică se produce la Craiova, cu baterii asamblate local, iar potrivit estimărilor, uzina din România poate livra chiar şi peste 100.000 de electrice anual. Compania a încheiat parteneriate cu instituţii financiare pentru a oferi creditare cu dobânzi fixe pentru persoane fizice şi leasing competitiv pentru firme, într-un efort de a păstra atractivitatea ofertei, chiar şi în absenţa unui sprijin consistent din partea statului.

 

Flotele comerciale – următoarea frontieră a electrificării

Pe fondul stagnării vânzărilor către persoane fizice, APIA propune o reorientare a programului Rabla către flotele comerciale – taxiuri, curieri, transportatori.

 â€žUn taxi care parcurge 150 km/zi emite 6,5 tone de CO2 pe an, de patru ori mai mult decât o persoană fizică“, explică Dan Vardie, preÅŸedintele APIA. ÃŽn România sunt aproximativ 50.000 de taxiuri, responsabile de 325.000 de tone de emisii anual – iar electrificarea acestui segment ar avea un impact real ÅŸi imediat asupra reducerii poluării.

În acest sens, APIA propune şi completarea programului Casa Verde cu posibilitatea de a instala staţii de încărcare, nu doar panouri fotovoltaice. În lipsa unei infrastructuri de încărcare extinse şi accesibile, extinderea pieţei EV rămâne limitată.

Un factor destabilizator este cursul valutar. „Am început să vedem clienţi care doresc să achite integral maşinile doar ca să blocheze cursul euro“, explică Capătă. La o valoare de 5,19 lei/euro, un model de 35.000 de euro devine cu aproape 800 de euro mai scump pentru client. Ford ia în calcul afişarea preţurilor în lei pentru maşinile produse în România, tocmai pentru a reduce volatilitatea percepută.

 

Rabla poate aduce creşterea în semestrul al II-lea

După o scădere de 36% în vânzările de electrice în 2024, APIA estimează o redresare timidă în 2025, condiţionată de revenirea subvenţiei Rabla la un nivel semnificativ – ideal 8.500 de euro – şi de o strategie guvernamentală coerentă până în 2030. Asociaţia prevede o stagnare generală a pieţei auto în volum, după trei ani de creştere, şi o ascensiune lentă, dar constantă a segmentului electrificat – hibrid, plug-in şi EV – care ar putea depăşi 34% din totalul înmatriculărilor în 2025.

Deşi potenţialul pieţei de vehicule electrice rămâne semnificativ, realitatea anului 2025 demonstrează că fără un cadru legislativ predictibil, subvenţii stabile şi infrastructură adecvată, creşterea acestui segment nu poate fi susţinută. Ford, prin investiţia în Puma Gen-E, transmite un semnal puternic privind capacitatea industriei locale de a produce pentru viitor, însă rezultatele pe termen lung depind de sincronizarea cu politicile publice.

Statul, la rândul său, trebuie să decidă dacă va continua să joace un rol marginal, reactiv, sau va deveni un partener activ într-un ecosistem auto în transformare. Fără o viziune clară şi măsuri adaptate noilor realităţi de consum, piaţa riscă să piardă ritmul tranziţiei energetice la nivel european.

 

Rabla întârziat, vânzări amânate

Programul Rabla Plus, principalul motor al vânzărilor de vehicule electrice, şi-a pierdut eficienţa în prima parte a lui 2025. Reducerea ecotichetului de la 10.000 la 5.000 de euro în 2024 a fost urmată de o amânare a bugetului pentru ediţia din acest an, fapt ce a blocat tranzacţiile şi a generat presiuni financiare asupra dealerilor. Potrivit Roxanei Capătă, managing director al Ford România Services „clienţii amână decizia de achiziţie, iar dealerii trebuie să suporte costurile maşinilor deja comandate“. Întreaga industrie se află în aşteptare, iar lipsa unui calendar clar privind fondurile disponibile accentuează incerti­tudinea.

 

Scădere de 70% pentru electrice, second-handul urcă

Datele din aprilie confirmă impactul major al acestui blocaj: înmatriculările de maşini noi au scăzut cu aproape 25% faţă de aceeaşi lună din 2024, iar segmentul vehiculelor electrice a fost cel mai afectat, cu un recul dramatic de 70%. Cota acestora pe piaţa locală s-a prăbuşit la doar 2,1%. În paralel, piaţa maşinilor second-hand a cunoscut o creştere accelerată, cu peste 34.000 de autoturisme rulate înmatriculate doar în aprilie, în urcare cu 16,5% faţă de anul trecut. Acest decalaj reflectă o reorientare clară a consumatorilor spre alternative mai accesibile şi mai previzibile în livrare.

 

Cursul valutar, o nouă barieră

Presiunea suplimentară vine şi din deprecierea leului. Preţurile autoturismelor electrice fiind exprimate în euro, fluctuaţiile de curs generează automat costuri mai mari pentru cumpărători. La un curs de 5,19 lei/euro, o maşină de 35.000 de euro devine cu aproape 800 de euro mai scumpă în echivalent lei. Ford analizează chiar afişarea preţurilor în moneda locală pentru modelele fabricate în România, inclusiv noul Puma Gen-E, pentru a oferi mai multă stabilitate clienţilor.

 

Previziuni rezervate pentru restul anului

După o scădere de 36% în vânzările de electrice în 2024, APIA estimează o redresare timidă în 2025, condiţionată de revenirea subvenţiei Rabla la un nivel semnificativ – ideal 8.500 de euro – şi de o strategie guvernamentală coerentă până în 2030. Organizaţia prevede o stagnare generală a pieţei auto în volum, după trei ani de creştere, şi o ascensiune lentă, dar constantă a segmentului electrificat – hibrid, plug-in şi EV – care ar putea depăşi 34% din totalul înmatriculărilor în 2025.

Deşi potenţialul pieţei de vehicule electrice rămâne semnificativ, realitatea anului 2025 demonstrează că fără un cadru legislativ predictibil, subvenţii stabile şi infrastructură adecvată, creşterea acestui segment nu poate fi susţinută. Ford, prin investiţia în Puma Gen-E, transmite un semnal puternic privind capacitatea industriei locale de a produce pentru viitor, însă succesul pe termen lung depinde de sincronizarea cu politicile publice.

Statul, la rândul său, trebuie să decidă dacă va continua să joace un rol marginal, reactiv, sau va deveni un partener activ într-un ecosistem auto în transformare. Fără o viziune clară şi măsuri adaptate noilor realităţi de consum, piaţa riscă să piardă ritmul tranziţiei energetice la nivel european.