Analiză ZF. Pagina verde. Zece proiecte care pun eticheta „mai verde“ pe fabrici: companiile au mers spre fondurile din PNRR pentru a accelera dezvoltarea activităţii

♦ Marile companii au depus proiecte în special pentru a construi parcuri fotovoltaice, însă unele au pus în plan investiţii în tehnologii în mobilitate verde. De asemenea, multe companii au mizat şi pe investiţii în capacităţi de reciclare, iar firmele mai mici au mers chiar spre proiecte de fabrici de biogaz. Astăzi, ZF aduce în prim-plan doar câteva proiecte „verzi“ derulate de marile companii prin fonduri din Planul de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR).

Marile companii locale, cu sute sau chiar mii de angajaţi, accelerează tranziţia către tehnologii verzi, apelând la fonduri din PNRR fie pentru a dezvolta soluţii inovatoare care susţin dezvoltarea unei mobilităţi mai inteligente şi mai puţin poluante, fie pentru a investi în energie regenerabilă şi reciclare — domenii în care capacităţile rămân încă limitate.

Astfel, ZF a ales zece exemple de proiecte care vin să accelereze această tranziţie, unele punând numele României pe harta inovaţiei din sectoare precum automative sau reciclare. Majoritatea firmelor mari au apelat la fonduri PNRR pentru a face investiţii în panouri foto­voltaice, însă sunt şi exemple de companii care mizează şi pe alt tip de proiecte.

De exemplu, Robert Bosch, companie de cercetare-dezvoltare, care are un centru în Cluj, a prezentat proiectul Eurodrives, care urmăreşte dezvoltarea unui lanţ valoric european în microelectronică pentru conducere automatizată avansată şi mobilitate verde. Valoarea finanţării se ridică la peste 34 de milioane de euro, conform datelor centralizate pe platforma mfe.gov.ro. Centrul Robert Bosch de la Cluj dezvoltă soluţii bazate pe inteligenţă artificială în domenii precum conducerea automatizată, mobilitatea electrică şi conectată, generând peste 100 de invenţii anual. La Cluj se află şi principalul hub de inteligenţă artificială al Bosch, cu una dintre cele mai mari echipe de profil din Europa, iar inginerii români proiectează atât componenta hardware – computerele de bord ale automobilelor –, cât şi software-ul aferent.

Conform datelor de pe site-ul Bosch, Proiectul are o valoare totală de 1,74 miliarde de lei (peste 340 mil. euro), din care 170,6 milioane de lei (34 mil. euro) reprezintă asistenţă financiară nerambur­sabilă. Perioada de imple­mentare a proiectului este cuprinsă între aprilie 2023 şi decembrie 2026, având ca scop crearea unui ecosistem european inovator în microelectronică pentru mobilitate verde şi conducere auto­matizată. Beneficiarii proiectului sunt entităţile Robert Bosch SRL şi Bosch Automotive SRL, în colaborare cu actori din sectorul academic.

O altă companie, de data aceasta din producţia de componente auto, care face investiţii în tehnologii care să folosească mai puţine resurse şi pariază pe inovaţie este Aumovio (fostul Continental Automotive România) care mizează că traductoare inteligente eficiente din punct de vedere energetic pentru sisteme auto, conform proiectului derulat prin fonduri din PNRR.

Pe de altă parte, pe componenta de reciclare, a accesat un proiect de investiţii Construcţii Erbaşu, care construieşte o fabrică de reciclare a materialelor de construcţii şi a sticlei. „Materialele reciclate vor proveni, în principal, din activitatea curentă a grupului, respectiv din proiectele aflate în curs de execuţie.

În paralel, fabrica va deservi şi alte contracte şi parteneriate încheiate cu firme de construcţii din regiunea Bucureşti–Ilfov, contribuind astfel la gestionarea responsabilă a deşeurilor generate la nivel regional“, a declarat anterior pentru ZF Cristian Erbaşu, CEO al companiei cu o cifră de afaceri de 2,2 miliarde de lei  (peste 440 mil. euro) în 2024. Finalizarea fabricii de reciclare este programată pentru 30 iunie 2026, termen stabilit conform graficului de imple­mentare a proiectului.  Însă, multe companii pariază pe investiţii în energie regenerabilă, atât pentru a face faţă scumpirii energiei, cât şi pentru a accelera tranziţia către o producţie mai „verde“. Companii mari din producţia de mobilier, hârtie, ciment sau chiar me­dicamente au făcut investiţii importante în panouri fotovoltaice. Un exemplu este Aramis Invest, cel mai mare producător şi exportator de mobilă, cu peste 6.000 de angajaţi, a accesat 1,2 mi­li­oane de euro din fondurile PNRR pentru amenajarea unui parc fotovoltaic.

De asemenea, HEINEKEN, al doilea cel mai mare producător de bere, care are trei unităţi de producţie, a instalat pompe de căldură pentru a reduce emisiile şi a optimiza consumul energetic, în fabricile din Craiova şi Ungheni. Valoarea totală a investiţiei este de aproximativ 12 mi­lioane de euro, o parte (aproape 2 mil. euro) provenind din fonduri nerambursabile (PNRR). Proiectul a fost realizat împreună cu ENGIE Building Solutions, parte a ENGIE Romania.

Demersul are ca obiectiv reducerea consumului de energie şi creşterea eficienţei proceselor de producţie, prin modernizarea unor echipamente şi introducerea unor sisteme moderne de pompe de căldură de înaltă capacitate, proiectate să valorifice căldura reziduală rezultată din procesele industriale. Proiectul a fost implementat în 9 luni.

De asemenea, un alt proiect finalizat a fost cel al Vrancart, producător de carton şi hârtie igienico-sanitară. Proiectul a vizat  construirea unei centrale fotovoltaice cu o putere instalată recomandată de 20 Mwh (20.59 MWp) care va deservi în principal unităţile de producţie ale societăţii, astfel o foarte mare parte din energia generată urmând să fie folosită pentru consumul propriu, conform datelor de pe site-ul companiei. Valoarea totală a proiectului a fost de circa 19 mil. euro (fără TVA), iar valoarea fondurilor din PNRR s-a ridicat la 5,8 mil. euro.

O altă companie care a mizat pe o astfel de investiţie este TenarisSilcotub, care a inaugurat cu fonduri din PNRR în 2025 rimul său parc fotovoltaic cu o putere de 20 MW în Călăraşi. Proiectul, în valoare de 21,5 milioane de dolari, început în 2022, va produce 30 GWh anual, energie care va fi utilizată pentru alimentarea oţelăriei din oraş.