• Leu / EUR4.9417
  • Leu / GBP5.7906
  • Leu / USD4.6288
Economia verde

Cum construim sustenabil? Dezvoltatori, constructori, producători de materiale de construcţii şi studenţi la facultăţile de profil se mobilizează pentru o nouă generaţie de clădiri

20.12.2021, 00:04 Autor: Alina-Elena Vasiliu

♦ Cei care vor să cumpere un proiect imobiliar trebuie să înţeleagă că, deşi preţul de achiziţie poate fi mai mare, investiţia se recuperează în timp ♦ Sectorul de birouri este cel mai reprezentativ atunci când vine vorba de clădiri certificate conform standardelor de sustenabilitate, fiind urmat de cel de spaţii logistice şi de retail ♦ Producătorii de materiale de construcţii nu pot decât să-şi adapteze liniile de fabricaţie şi să le aducă la standardele actuale.

Industria construcţiilor şi cea imobiliară trebuie să se adapteze şi să pună pe piaţă imobile cu un impact cât mai mic asupra mediului înconjurător. Pe lângă materiale şi atenţie mai mare în procesul de construcţie, tehnologia joacă şi ea un rol important în această ecuaţie.

„Încercăm să ne imaginăm şantierul de peste 10-15 ani. Credem că nu va mai arăta ca cel de astăzi. Va fi cu mulţi roboţi, cu multe prefabricate, cu multă grijă pentru materialele folosite“, a spus Adriana Iftime, directorul general al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC).

Cei care vor să cumpere un proiect imobiliar - fie el locuinţă, clădire de birouri, spaţiu industrial sau hotel - care să respecte standardele eficienţei energetice trebuie să-şi dezvolte gândirea pe termen lung şi să înţeleagă că, deşi preţul de achiziţie poate fi mai mare, investiţia se recuperează în timp, prin costuri de operare mai mici.

În plus, recuperarea investiţiei se face în mai multe moduri şi nu este totdeauna vizibilă în bani economisiţi. O clădire certificată face ca imaginea ei în piaţă să fie mai bună, ceea ce constituie un avantaj.

Pentru ca imobilele să respecte standardele de eficienţă energetică, un aspect important îl reprezintă compartimentarea spaţiului şi forma pe care o iau clădirile, spune Adrian Pop, arhitect şi consultant BREEAM, unul din standardele aplicate clădirilor „verzi“, la ADP green building.

„Pentru a face o clădire nZEB (cu un consum de energie aproape de zero - n. red.) trebuie ca şi spaţiile să fie organizate pe măsură. Forma cea mai eficientă este o sferă, un cub sau un paralelipiped. Cu cât această formă este mai deviată, în formă de U, de L, cu console, balcoane, intrânduri, cu atât creăm o anvelopă mai mare care duce la pierderi de căldură. Pentru eficienţă, trebuie să proiectăm clădiri mai simple ca volumetrie şi mai compacte şi atunci pierderea de energie este mai mică“, a spus Adrian Pop.

Totodată, în vederea decarbonizării construcţiilor, cel mai bun material este lemnul, pentru că are amprentă de carbon negativă. Sectorul construcţiilor este unul mare consumator de energie şi mare producător de deşeuri care pot afecta mediul. Tocmai de aceea, de la începutul anului 2021 a intrat în vigoare conceptul nZEB (nearly zero-energy building), adică standardul care prevede ca imobilele care se vor construi de acum înainte să aibă consum de energie aproape de zero.

Totuşi, dincolo de cerinţele de eficienţă energetică, dezvoltatorii aleg să-şi certifice clădirile şi pentru că, în oraşe precum Dej, Cluj, Iaşi sau Timişoara există reduceri de taxe pentru clădirile verzi. În plus, emisiunile de obligaţiuni verzi sunt un mecanism tot mai popular de finanţare a clădirilor verzi. Certificările generează şi un grad mare de atractivitate în faţa clienţilor, iar chiriaşii cer de multe ori ca imobilele în care se mută să aibă aceste certificări. În final, certificarea duce la atragerea unor chiriaşi mai buni.

Sectorul de birouri este cel mai reprezentativ atunci când vine vorba de clădiri certificate conform standardelor de sustenabilitate, fiind urmat de cel de spaţii logistice şi de retail.

„Zona de clădiri verzi a evoluat într-un sens pozitiv începând cu anii 2000. Clădirile office sunt flagshipul în mod special. Clădirile de astăzi care nu iau în calcul certificările verzi sunt sortite eşecului. Fără o certificare verde, respectivii proprietari vor avea probleme în a-şi închiria clădirile. Astfel, pe office, ponderea clădirilor certificate este de aproape 60%. În zona de industrial, sunt două categorii de proprietăţi - logistice şi de producţie. În fabrici, procentul de certificare este mai scăzut - cam de 7%. La spaţiile logistice este de 40%“, a spus Cezar Florea, head of project and development services în cadrul companiei de consultanţă imobiliară JLL România. În ceea ce priveşte segmentul de retail, acolo stocul existent este certificat în proporţie de 40% din cele 4 milioane de metri pătraţi la nivel naţional.

 

Cum se adaptează producătorii?

Pe acest val al tranziţiei către o economie verde, în care clădirile joacă unul dintre rolurile cele mai importante, producătorii de materiale de construcţii nu pot decât să-şi adapteze liniile de fabricaţie şi să le aducă la standardele actuale.

Producătorul de tâmplărie Barrier din Bacău, de pildă, lucrează cu peste 600 de angajaţi şi poate produce aproximativ 2.000 de ferestre şi uşi pe zi. Toate produsele sunt realizate la comandă.

„Piaţa construcţiei de ferestre şi uşi reciclează foarte mult din materia primă. În interiorul companiei noastre, peste 99% din deşeuri sunt reciclate. Sticla şi resturile de PVC şi aluminiu sunt reciclate 100%“, spune Adrian Gârmacea, proprietarul Barrier.

Tot pentru o producţie sustenabilă, Barrier a investit aproximativ jumătate de milion de euro în panouri solare anul trecut, astfel încât acum are o capacitate instalată de 200 de kilowaţi. De asemenea, compania a schimbat sistemul de iluminat care genera un consum mare cu unul mai eficient şi a instalat pompe de căldură.

Perioada actuală este una propice pentru investiţiile în energie verde, mai ales în condiţiile în care preţurile la energie au doborât record după record, este de părere şi Niculae Duşu, unul dintre acţionarii producătorului de materiale de construcţii Celco din Constanţa.

„Este un moment în care trebuie să facem investiţii în energie verde. Ele sunt foarte necesare, dar trebuie ca sistemul naţional să fie adaptat pentru investiţiile în regim de prosumator. România şi Europa ar trebui să încurajeze producţia de energie electrică în regim prosumator prin programe naţionale de suport. Vrem să producem energie verde pentru consumul propriu din fabrici, dar sistemul energetic trebuie să permită. În acest moment sunt mari şocuri în sistem“, a spus Niculae Duşu.

Celco a implementat, de asemenea, reciclarea la nivelul producţiei, astfel că în fabricile sale nu există reziduuri, pentru că totul se preia şi se recirculă. Trendul sustenabilităţii se propagă şi la noile businessuri care iau naştere în domeniul materialelor de construcţii. De exemplu, Vlad Stanciu, un antreprenor care, alături de alţi cinci asociaţi, a pus bazele unui startup care produce materiale de construcţii cu impact mai redus asupra mediului, vrea să reducă şi mai mult amprenta de carbon în anii următori, căutând alternative pentru materialele poluante folosite în construcţii.

Caminota este un sistem de tencuială şi finisaj naturale, pe bază de argilă, materiale cu amprentă de carbon cu 82% mai mică decât cea a materialelor convenţionale de pe piaţă, pe bază de ciment.

Pentru tencuială, Caminota foloseşte un anumit tip de argilă, nisip şi fibră de lemn din rumeguş, material la care a ajuns după sute de teste şi de reţete. Pentru finisaj se folosesc doar nisip şi argilă. Toate vin de la un furnizor specializat, se prelucrează în fabrica de lângă Timişoara, se combină, se pun în sac şi se vând.

„Am ales să lucrăm cu materiale locale, pentru că, dacă iei un material cu o amprentă mică de carbon, dar produs mai departe, apoi îl pui pe tir şi îl plimbi mii de kilometri, se cam anulează efectele pozitive asupra mediului“, a spus Vlad Stanciu, cofondator al Caminota.

 

Din generaţie în generaţie

Proiectele legate de sustenabilitate în construcţii au atras atenţia şi tinerelor generaţii. Aşa a apărut EFdeN, o organizaţie fondată de studenţi care a dezvoltat până acum două prototipuri de case solare şi care lucrează la cel de-al treilea model, cu care va participa la competiţia Solar Decathlon din Wuppertal, Germania, în 2022. EFdeN a luat naştere în 2013 şi lucrează cu studenţi, elementul de educare fiind unul de bază în viaţa organizaţiei.

Organizaţia a creat până acum două prototipuri de case solare, pe care le-a integrat în Oraşul sustenabil şi cu care a participat la competiţii din Dubai şi Versailles. Casele sunt făcute din materiale sustenabile - reciclate sau reciclabile, au implementate tehnologii pentru încălzire, răcire, iluminat, strategii pasive astfel încât să scadă consumul din locuinţă, iar sursele de energie sunt regenerabile.

„Oraşul sustenabil constă în punerea împreună a tuturor tehnologiilor pe care EFdeN le-a strâns în opt ani. Avem cele două prototipuri deja existente plus câteva proiecte mai mici dezvoltate de-a lungul timpului - staţii de încărcare auto cu energie solară, staţii de încărcare pentru biciclete, trotinete electrice“, a spus Ioana Csatlos, general manager al EFdeN.

„Oraşul se află în curtea Facultăţii de Instalaţii, pe bd. Pache Protopopescu. Proiectul a fost deschis două zile pe săptămână pentru vizitare“, a spus Ioana Csatlos, general manager EFdeN.

Astfel de iniţiative sunt extrem de valoroase, în contexul în care peste 75% din imobilele existente astăzi la nivel naţional nu sunt eficiente din punctul de vedere al consumului de energie, o situaţie care se regăseşte însă şi în alte ţări, nu doar pe plan local, conform datelor Ordinului Auditorilor Energetici.

„Potrivit informaţiilor de la Banca Mondială, în ultimii zece ani au fost renovate mai puţin de 6% din suprafaţa totală construită a clădirilor din România, adică rezidenţiale „ unifamiliale şi multifamiliale -, birouri, şcoli, spitale, spaţii comerciale, clădiri de sport, culturale. Asta înseamnă că rata de renovare anuală este foarte mică, sub 1%, aşa că e foarte mult de făcut în acest domeniu“, a spus Cătălin Lungu, directorul executiv al Ordinului Auditorilor Energetici din România (OAER).

Adriana Iftime, directorul general al FPSC: Încercăm să ne imaginăm şantierul de peste 10-15 ani. Credem că nu va mai arăta ca cel de astăzi. Va fi cu mulţi roboţi, cu multe prefabricate, cu multă grijă pentru materialele folosite.

Adrian Pop, arhitect şi consultant BREEAM la ADP green building: Pentru a face o clădire nZEB (cu un consum de energie aproape de zero - n. red.) trebuie ca şi spaţiile să fie organizate pe măsură. Forma cea mai eficientă este o sferă, un cub sau un paralelipiped.

 

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea

Raiffeisen Bank și Immofinanz