• Leu / EUR4.9477
  • Leu / GBP5.8810
  • Leu / USD4.7247
Economia verde

Nevoie de organizare. Colectarea selectivă a deşeurilor depinde de doi factori importanţi - educaţia şi fondurile necesare

20.12.2021, 00:04 Autor: Alina-Elena Vasiliu

♦ Deşeurile, în special ambalajele, nu trebuie privite ca pe gunoaie, ci ca pe resurse pentru noi procese de producţie ♦ Economia circulară presupune introducerea deşeurilor municipale şi menajere în circuitul economic, însă „abecedarul“ economiei circulare este colectarea selectivă.

Băuturile răcoritoare şi berea fac primii paşi către un mod organizat de reciclare, prin Sistemul Garanţie-Returnare, însă şi alte industrii au nevoie să pună la punct strategii similare, pentru ca volumul de deşeuri să devină mai mic, în drumul către o economie verde. Pentru aceasta este însă nevoie de un sistem de colectare cu fundamente solide.

Berea la PET reprezintă jumătate din piaţa totală a berii în România, o particularitate regăsită, de altfel, la nivelul întregii Europe de Est. Din total consum, un sfert îl reprezintă ambalajele din sticlă, cele din aluminiu având şi ele o pondere importantă. Apariţia marilor lanţuri comerciale a dus însă la încurajarea comerţului pentru produse în ambalaje de unică folosinţă, ceea ce a determinat o scădere a ponderii pe care o au ambalajele reutilizabile. „Prezenţa ambalajelor reutilizabile la raft presupune ca, la nivel de comerciant, să existe un mecanism de recuperare a acestora de la consumator. Există mai multe astfel de sisteme voluntare puse în funcţiune de mari operatori“, a spus Julia Leferman, directorul general al Asociaţiei Berarii României.

În acelaşi timp, industria producătoare de băuturi răcoritoare şi-a propus ca în următorii patru ani să ajungă în stadiul în care toate ambalajele folosite să fie reciclabile. „Până în 2025 industria se angajează să utilizeze ambalaje 100% reciclabile, iar sticlele din PET să fie compuse din cel puţin 50% conţinut reciclat. Vrem să colectăm peste 90% din ambalajele puse pe piaţă, obiectivul final fiind ca în 2030 să atingem conţinutul de 100% materie reciclată sau regenerabilă pentru ambalajele PET, acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic şi economic“, a spus Alice Nechita, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Băuturi Răcoritoare.

Deşeurile, în special ambalajele, nu trebuie privite ca gunoaie, ci ca resurse pentru noi procese de producţie, însă pentru ca acest lucru să fie posibil colectarea selectivă este primordială. Educaţia cetăţenilor, implicarea autorităţilor, investiţii dedicate sunt câţiva dintre factorii de care depinde o economie circulară eficientă.

Marius Costache, director general la Green Weee şi Green Glass, companii specializate în reciclare, spune că România este pe penultimul loc în Europa când vine vorba de reciclare. „Legislaţie avem, dar nu prea avem colectare selectivă. De ce nu avem? Pot să spun că este o vină comună prin prisma faptului că în continuare noi vorbim despre deşeuri ca despre gunoaie. Cât timp o să vorbim despre deşeuri ca fiind gunoaie, şi nu resurse, cred că o să rămânem în aceeaşi problemă. Statul ar trebui să se uite cu mare atenţie nu neapărat în finanţarea zonei de reciclare, ci la zona de colectare. Acolo sunt problemele“, a spus Marius Costache.

Totodată, el spune că prin legislaţia actuală din România se aplică mai mult principiul penalizării colectorului sau a reciclatorului şi mai puţin a producătorului sau a importatorului care pune un produs pe piaţă. Economia circulară presupune introducerea deşeurilor municipale şi menajere în circuitul economic, însă „abecedarul“ economiei circulare este colectarea selectivă, este de părere şi Corneliu Pascu, preşedintele Iridex Group, cu activitate în mai multe domenii, printre care şi reciclarea.

„Colectarea selectivă a deşeurilor depinde de doi factori importanţi - educaţia şi fondurile necesare. Într-o ţară europeană, costul colectării selective a deşeurilor este de 120-150 euro per individ pe an. În România, costurile sunt cuprinse între 15 şi 20 euro per individ pe an“, a spus Corneliu Pascu.

Creşterea calităţii vieţii aduce după sine şi un volum mai mare de deşeuri generate, iar economia trebuie să facă faţă acestei noi realităţi, a adăugat el.

În final, când vine vorba de sustenabilitate, reciclare sau economie circulară, există o schimbare de paradigmă în modul în care întreaga industrie face sau va face business.

„Acest proces a accelerat în ultimul timp şi nu este loc de întoarcere. Este un trend care va rămâne mulţi ani de acum înainte, iar fondurile europene uriaşe alocate programului Green Deal sunt cea mai bună dovadă în acest sens“, a spus Alin Neacşu, director executiv pentru Corporaţii Mari la Raiffeisen Bank.

Tot mai multe companii vor include sustenabilitatea în planurile lor de business, pe măsură ce conceptul de economie circulară devine tot mai popular.

 

Revoluţie în cumpărături

Anul acesta, Sistemul Garanţie-Returnare (SGR) a făcut un pas înainte prin adoptarea pe 4 octombrie 2021 a unei hotărâri care pune bazele acestui mod de a încuraja reciclarea. SGR presupune că orice consumator va plăti o garanţie de 0,50 lei atunci când va cumpăra o băutură de la un comerciant. După golirea ambalajului, pentru a putea recupera garanţia, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi pe loc valoarea garanţiei plătite iniţial. Sistemul vizează ambalajele primare de unică folosinţă: sticlă, plastic sau metal cu volume cuprinse între 0,1 şi 3 litri. Garanţia este în valoare de 0,50 lei pentru fiecare ambalaj achiziţionat. Acest lucru înseamnă că pentru un bax care are şase sticle de apă cu volum de 2 litri garanţia totală plătită de consumator va fi de 3 lei. Valoarea garanţiei nu va fi inclusă în preţul produsului şi trebuie evidenţiată diferit, atât la raft, printr-o etichetă separată, vizibilă pentru toţi consumatorii, cât şi pe bonul fiscal.

Marius Costache, director general la Green Weee şi Green Glass: Legislaţie avem, dar nu prea avem colectare selectivă. De ce nu avem? Pot să spun că este o vină comună prin prisma faptului că în continuare noi vorbim despre deşeuri ca despre gunoaie.

Corneliu Pascu, preşedintele Iridex Group: Într-o ţară europeană, costul colectării selective a deşeurilor este de 120-150 euro per individ pe an. În România, costurile sunt cuprinse între 15 şi 20 euro per individ pe an.

 

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea

Raiffeisen Bank și Immofinanz