Deschiderea din partea autorităţilor este primul pas că­tre dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru bi­ci­clete, este de părere Corneliu Belciug, director de programe la I’Velo, companie de bike-sharing.

Infrastructura pentru maşinile electrice înregistrează un nivel bun în Capitală, însă doar datorită companiilor private, care furnizează soluţii de încărcare, este de părere Adrian Săcuiu, managing partner la Volt.

Ţinta de reducere a emisiilor cu 55% faţă de nivelul din 1990 este una ambiţioasă şi implică nişte costuri foarte mari, punând o presiune foarte mare pe ţările membre ale Uniunii Europene, este de părere Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).

Green Group, Sistemul Naţional de Reciclare a Bateriilor, Recicleta, Environ sunt doar câteva companii şi ONG-uri care au luat în propriile mâini problema colectării selective şi a reciclării deşeurilor, într-un context în care eforturile statului sunt de multe ori prea mici pentru cât de mare este nevoia.

Trecerea la economia verde este, în primul rând, o schimbare a obiceiurilor noastre de consum - lumea se mişcă consumând energie şi modul în care producem energie din resursele disponibile trebuie să devină curat, fără emisii de carbon.

Băuturile răcoritoare şi berea fac primii paşi către un mod organizat de reciclare, prin Sistemul Garanţie-Returnare, însă şi alte industrii au nevoie să pună la punct strategii similare, pentru ca volumul de deşeuri să devină mai mic, în drumul către o economie verde. Pentru aceasta este însă nevoie de un sistem de colectare cu fundamente solide.

Industria construcţiilor şi cea imobiliară trebuie să se adapteze şi să pună pe piaţă imobile cu un impact cât mai mic asupra mediului înconjurător. Pe lângă materiale şi atenţie mai mare în procesul de construcţie, tehnologia joacă şi ea un rol important în această ecuaţie.

Când ne gândim la sustenabilitate, reciclare sau economie circulară, vorbim de o schimbare de paradigmă în modul în care întreaga industrie face sau va face business.

Proiectele imobiliare noi ar trebui să fie însoţite şi de investiţii în spaţii verzi, este de părere Gabriel Pleşa, primarul oraşului Alba Iulia, scopul fiind alinierea nu doar la cerinţele europene, ci şi la nevoile oamenilor.

Indiferent de mărimea unui business, noile modele de afaceri trebuie să aibă ca ţinte reducerea poluării mediului, optimizarea utilizării resurselor naturale, creşterea productivităţii şi a eficienţei energetice, noi surse pentru creştere economică.

Sunt probabil multe posibilităţi pentru înverzirea oraşelor, însă dacă ar fi să punctez concret câteva idei care sunt relativ la îndemâna noastră şi care ar avea un impact consistent în atingerea acestui deziderat, acestea ar fi:

În viitor, analiza riscului de credit pentru un proiect, fie el imobiliar, energetic sau de altă natură, va îngloba şi criterii de sustenabilitate. Aceasta este ideea de la care a pornit Raiffeisen Bank în demersul de susţinere a proiectelor care contribuie la o economie verde.

Decizii curajoase, de foarte multe ori nepopulare la nivelul oraşelor mari în primul rând, sunt necesare pentru a impulsiona folosirea transportului în comun în vederea reducerii emisiilor, este de părere Tanczos Barna, ministrul Mediului.