Pagina Verde. Analiză ZF. „Anomaliile“ Bucureştiului: tomberoane care dau pe dinafară, parcuri în paragină, tramvaie care stau să se dezmembreze

♦ Ziarul Financiar a centralizat doar câteva dintre realităţile Bucureştiului de astăzi, „anomalii“ pentru o capitală europeană din 2022. Doar timpul va arăta cât de mult se poate îmbunătăţi viaţa în Bucureşti.

Un oraş vibrant pe de-o parte, cu abundenţă de businessuri şi proiecte antrenante, dar şi neîngrijit şi neglijat, pe de altă parte. Aşa arată astăzi Bucureştiul, care încearcă să supravieţuiască între două extreme.

Cetăţenii le experimentează pe amândouă zi de zi şi le acceptă, însă pentru a deveni un oraş sustenabil, în linie cu direcţia către care şi alte mari capitale se îndreaptă, este nevoie de mai multă preocupare.

„Avem proiecte de regenerare urbană în Bucureşti, avem discuţii pentru diverse concepte sustenabile. Autorităţile sunt foarte deschise dacă le arăţi iniţiative şi soluţii care deja funcţionează“, spunea recent Florentina Nanu, parte din Urban Landscapes România, o iniţiativă de tip parteneriat public-privat pentru dezvoltarea României.

Ziarul Financiar a centralizat doar câteva dintre realităţile Bucureştiului de astăzi, „anomalii“ pentru o capitală europeană din 2022. Doar timpul va arăta cât de mult se poate îmbunătăţi viaţa în Bucureşti.

 

Tomberoanele care dau pe dinafară

Coşurile de gunoi înconjurate de saci cu deşeuri sunt una dintre imaginile cotidiene din orice sector al Capitalei. Neînţelegerile dintre primării şi firmele de salubritate sau neglijenţa companiilor responsabile de ridicarea deşeurilor fac ca o plimbare prin unele zone ale Bucureştiului să devină prilej de contorizat tomberoanele neîncăpătoare.

 

Gardul de fier de lângă gardul viu

Primăria Sectorului 3 din Bucureşti a trimis în teren muncitori pentru a monta pe strada Nerva Traian un gard metalic care mărgineşte un gard viu din faţa blocurilor. „Gardul metalic a fost montat în urma solicitărilor primite de la asociaţiile de proprietari, în vederea protejării materialului dendrologic plantat“, au spus reprezentanţii serviciului de presă din cadrul Primăriei Sectorului 3 ca răspuns la solicitarea ZF. Locuitorii spun însă că nu au ştiut despre ideea montării unui astfel de gard, în vreme ce specialiştii în peisagistică sunt de părere că o astfel de intervenţie nu are nicio utilitate, fiind, practic, nimic mai mult decât „un gard lângă un alt gard“. În condiţiile în care una dintre problemele majore ale Bucureştiului este tocmai lipsa spaţiilor verzi, îngrădirea celor care există ridică un semn de întrebare în plus.

 

Terenurile în paragină de lângă noile proiecte imobiliare

Terenuri pline de gropi, de bălării, neîngrijite, care se înnămolesc la prima ploaie, chiar şi în zone centrale ale oraşului, adiacente unor clădiri impunătoare, moderne, de birouri sau de locuinţe, alcătuiesc imaginea zilnică a Bucureştiului anului 2022, în care proiecte imobiliare impunătoare, investiţii de milioane de euro, convieţuiesc cu terenuri insalubre, în paragină, ştirbind astfel peisajul unei capitale europene civilizate. Primăria Municipiului Bucureşti spune că proprietarii şi administratorii terenurilor au obligaţii prevăzute în acte normative, care stipulează printre altele nevoia de a asigura „o permanentă stare de salubrizare şi igienizare pe terenurile pe care le deţin cu orice titlu“. Şi totuşi, problemele persistă. În orice zonă a Capitalei, chiar şi în cele centrale, care ar trebui să fie repere pentru viaţa urbană, dar şi pentru turişti.

 

Parcurile care arată ca după război

Stinghiile băncilor, apa din fântâni Şi pistele de biciclete au dispărut din Parcul Regele Mihai I, fostul Herăstrău, cel mai mare parc al Bucureştiului, dar gropile, surpările de pe alei şi gunoaiele din lac se înmulţesc pe zi ce trece. Restaurantele de lux, situate în zona Şoselei Nordului, cu fiecare detaliu de design pus la punct şi cu preţuri pe măsură, sunt desprinse dintr-un alt film şi sunt aruncate pe marginea lacului, pe o alee îngustă, delimitată de un şanţ care înconjoară tot lacul şi care provine, cel mai probabil, din surparea terenului.

Nu se simte mai bine nici Cişmigiul. Neîngrijit şi lăsat în paragină, deşi reprezintă, practic, priveliştea de fiecare zi din biroul primarului Capitalei, instituţia avându-şi sediul chiar vizavi de Cişmigiu, acest parc central are nevoie de un set concret şi bine pus la punct de măsuri şi de schimbări pentru a-şi recăpăta strălucirea.

 

Mijloacele de transport în comun care stau să se dezmembreze

Treizeci dintre tramvaiele care circulă pe şinele din Bucureşti au o vechime care depăşeşte 40 de ani. Alte 44 sunt ceva mai „tinere“, cu „vârste“ cuprinse între 25 şi 40 de ani. Aşa arată datele transmise de Societatea de Transport Bucureşti la solicitarea ZF. Pe cele mai multe dintre tramvaiele din Bucureşti se vede fiecare an de funcţiune.

 

Pagina Verde este o pagină dedicată ştirilor despre Economia verde care apare în fiecare săptămână în ziarul de miercuri.

♦ Cum reducem poluarea? ♦ Cum facem să avem un aer curat în oraşe? ♦ Cum eliminăm plasticul din natură? ♦ Ce alternative nepoluante avem pentru transport? ♦ Cum reducem consumul de energie? ♦ Cum reciclăm mai simplu? Sunt câteva dintre temele asociate ideii de economie circulară pe care le dezbatem în această pagină în fiecare miercuri.

Dacă doriţi să ne împărtăşiţi idei, sugestii, noi teme de abordat în Pagina Verde, aşteptăm mesajele dumneavoastră pe adresa alina.vasiliu@zf.ro.