Pagina verde. ANALIZĂ ZF. Cele mai mari zece proiecte de investiţii reprezintă 15% din fondurile alocate prin PNRR pentru managementul deşeurilor. Care este stadiul investiţiilor în centre de colectare şi fabrici de reciclare. Suceava este pe primul loc ca valoare a investiţiilor în managementul deşeurilor derulate prin PNRR

♦ Pentru managementul deşeurilor, România are acum la dispoziţie prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) aproape 470 mil. euro, bani care se împart către mai multe activităţi, de la investiţii în insule digitalizate până la cele în unităţi de reciclare ♦ În total, primesc finanţare peste 470 de proiecte, asta dacă termină lucrările în mai puţin de opt luni.

Aproape 400 de proiecte din cele 470 depuse pentru a primi finanţare prin măsura Managementul deşeurilor din PNRR s-au realizat în proporţie de peste 90% din punct de vedere tehnic, în timp ce sunt aproape 50 de proiecte care nu au evoluat deloc, în condiţiile în care doar până la finalul lunii august aceste investiţii mai pot fi realizate pentru a beneficia de fonduri, arată o analiză ZF făcută pe baza datelor platformei publice a Ministerului Investi­ţiilor şi Proiectelor Europene.

Cele peste 470 de proiecte beneficiază de aproape 470 de milioane de euro prin PNRR, iar datele de pe platformă arată că s-au executat până acum lucrări în valoare de 166 de mil. euro, adică 35% din total. Practic, dacă din punctul de vedere al lucrărilor realizate sau al contractelor semnate proiectele stau bine, din punctul de vedere al plăţilor făcute către furnizori sau constructori vedem că mai puţin de 150 de proiecte depăşesc un progres financiar de 50%.

Situaţia vine după ce deja România a pierdut bani din PNRR pentru că lucrările nu evoluau. Astfel, proiectele care au înregistrat un progres fizic de până la 30% şi care nu s-au integrat în alocările şi jaloanele PNRR aferente componentelor 1 şi 3 au fost preluate spre finanţare de Administraţia Fondului pentru Mediu. Practic, AFM a anunţat că va asigura 4,34 miliarde lei pentru continuarea a 500 de proiecte din domeniul apei şi deşeurilor preluate din PNRR.

Cel mai important proiect de investiţii prin PNRR este dedicat achiziţiei de echipamente de monitorizare şi control pentru Garda Naţională de Mediu, valoarea proiectului fiind de 12,9 mil. euro.

Între cele mai importante zece proiecte sunt şi şapte fabrici de reciclare, atât de ambalaje, cât şi de materiale de construcţii sau de metale neferoase. De altfel, ca valoare aceste fabrici sunt printre cele mai mari, însă sunt puţine fabrici de reciclare printre cele 470 de proiecte realizate prin PNRR.

În forma iniţială a proiectelor derulate prin PNNR erau incluse peste 500 de centre de aport voluntar, adică locuri unde românii ar putea duce deşeuri periculoase, ambalaje, mobilier, anvelope, textile etc. care ulterior vor fi preluate pentru valorificare. Aproape 300 de proiecte vor fi finanţate prin PNRR, iar restul din fonduri AFM, conform celor mai recente date. Primul astfel de centru a fost deschis recent în judeţul Timiş. Însă, cea mai importantă investiţie într-un asfel de centru este un proiect al municipiului Buzău, de 5,5 milioane de euro. Un proiect cu o valoare similară este şi în Cluj.

Mai mult, sunt şi aproape 100 de insule ecologice digitalizate finanţate prin PNRR. Majoritatea proiectelor au vizat insule supraterane, dar oraşe precum Galaţi, Focşani şi Târgu-Mureş au aplicat pentru a obţine fonduri şi pentru astfel de containere subterane.

Dacă ne uităm la judeţe, vedem că Suceava, Dâmboviţa şi Maramureş sunt judeţe care au cele mai mari investiţii în mediu prin PNRR şi ar putea profita de fonduri nerambursabile şi împrumuturi pentru a-şi creşte infrastructura de colectare. În Suceava sunt peste 30 de proiecte care aşteaptă să fie finalizate prin PNRR.

Practic, anul 2026 este un an important pentru industria de colectare şi reciclare din România având în vedere că noile investiţii ar trebui să crească cu sine infractructura care să ducă mai departe şi la un grad de colectare şi reciclare mai mare.