Şase companii au fost selectate pentru a primi finanţare, printre care cinci companii care deţin ferme zootehnice, însă deocamdată doar cinci contracte finanţare au fost semnate. „Trebuia să avem înfiinţate şi operaţionalizate cinci sisteme de producere a biogazului. Astăzi avem cinci contracte semnate pentru realizarea acestor sisteme“, a subliniat într-o conferinţă de presă Diana Buzoianu, ministrul mediului.
Pe site-ul PNRR apare o listă cu şase proiecte selectate, valoarea totală a proiectelor fiind în jurul a 100 de milioane de lei.
În ghidul de accesare a fondurilor europene aferente PNRR (componenta C3 managementul deşeurilor – Investiţii în capacităţi de producţie a energiei din surse regenerabile, respectiv biogaz pe bază de gunoi de grajd) se menţionează faptul că perioada de implementare a proiectelor nu poate depăşi 30 iunie 2026. „Beneficiarii care au încheiat contracte de finanţare cu MMAP şi care nu finalizează proiectul în perioada de eligibilitate a cheltuielilor vor suporta din bugetul propriu sumele necesare finalizării proiectelor după această perioadă (cheltuieli neeligibile). În cazul neîndeplinirii integrale/parţiale a acţiunilor/ indicatorilor de proiect, respectiv până la termenele maximale aprobate, cu modificările şi completările ulterioare, recuperarea sprijinului se va realiza cu respectarea principiului proporţionalităţii“, se arată în document. Practic, firmele au mai puţin de un an să realizeze investiţiile.
Prin intermediul acestei investiţii este vizată înfiinţarea de sisteme de biogaz pentru comunităţi cu ferme foarte mari (cu capacităţi electrice de cel puţin 300 KW şi capacităţi de încălzire de cel puţin 300 KW, până la maximum 1 MW electric şi 1MW termic).
Pentru a lua finanţare puteau aplica fermele mari, cooperativele agricole, parteneriatele între acestea, parteneriatele între ferme/cooperative agricole şi UAT, parteneriatele între ferme (indiferent de dimensiune) şi întreprinderi (altele decât ferme) sau parteneriatele între ferme/cooperative agricole/UAT-uri şi întreprinderi.
în linii mari, biogazul este produs prin fermentarea deşeurilor organice de origine vegetală sau animală în absenţa oxigenului, în timp ce biometanul este produs prin purificarea biogazului. Biogazul este produs prin fermentarea deşeurilor organice de origine vegetală sau animală în absenţa oxigenului, în timp ce biometanul este produs prin purificarea biogazului. Biogazul compus din gaz metan şi dioxid de carbon poate fi utilizat ca orice alt combustibil ce alimentează o mini-centrală de cogenerare, producând simultan căldură, apă caldă şi energie electrică. Astfel ,el reprezintă o sursă de energie 100% regenerabilă. Biometanul este produs printr-un proces care-i permite să aibă aceleaşi proprietăţi ca şi gazul natural. Este cunoscut şi sub numele de gaz verde şi poate fi folosit alternativ cu gazul natural. Acesta este utilizat drept combustibil pentru încălzire, gătit, în diferite industrii, ca şi carburant sau pentru producerea electricităţii. Biometanul este în general transportat şi înmagazinat, utilizând infrastructura de gaz existentă, se arată pe site-ul Distrigaz Sud Reţele.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE