Pagina verde. ANALIZĂ ZF. Din grădină în farfurie în mai puţin de 100 de metri. Satele româneşti devin o nouă destinaţie HoReCa: peste 700 de puncte gastronomice locale oferă turiştilor preparate din propria gospodărie

♦ Primele puncte gastronomice locale au început să fie înfiinţate în 2018, dar în 2024 şi 2025 s-au pus bazele celor mai multe ♦ Aceste puncte funcţionează după reguli bine definite şi pot primi în acelaşi timp maximum 15 turişti la masă ♦ Unele puncte gastronomice locale au afaceri de câteva mii de lei, dar sunt şi alte afaceri care depăşesc venituri de 100.000 de lei ♦ Per total, punctele gastronomice locale generează împreună afaceri de câteva zeci de milioane de lei, conform estimărilor ZF.

Mai mult de 700 de puncte gastro­nomice locale au apărut pe harta României în ultimii ani, satul românesc începând practic să devină un actor pe piaţa HoReCa, acolo unde acum zece ani aproape că nici nu exista, arată o analiză a ZF făcută pe baza date­lor de pe platforma Info PGL, creată de Agenţia Naţională a Zonei Montane şi care a centralizat date de la ANSVSA. Practic, deşi nu funcţionează la fel ca şi restaurantele, ci au un număr limitat de turişti pe care îi pot primi la masă în acelaşi timp şi trebuie să le ofere preponderent produse realizate în gospodărie, punctele gastronomice locale reuşesc să pună în valoare gastronomia românească, poate mai bine decât multe dintre restaurantele din marile oraşe.

Conceptul punctelor gastronomice locale, pornit de Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23, reprezintă practic o gospodărie rurală a cărei singură activitate este pregătirea de reţete tradiţionale, cu ingrediente provenite preponderent din gospodăria proprie sau de la producători locali.

„Din această experienţă, de când noi am creat această legislaţie, este foarte interesant de văzut că cei care au succes sunt cei care nu oferă doar un loc unde să iei masa şi un prânz, ci sunt cei care, intuitiv, au simţit că dacă acest lucru este com­binat cu un spaţiu care are un caracter, cum spunem noi, «spiritul locului», dacă ei devin un hub de informaţie pentru întreaga zonă şi un loc care polarizează nou-veniţii şi apoi îi poate dispersa în teritoriu, se produce o schimbare în lanţ“, a spus Teodor Frolu, vicepreşedintele Asociaţiei Ivan Patzaichin – Mila 23. Judeţul Buzău este campionul la numărul de puncte gastronomice locale, cu peste 120 de puncte gastronomice locale. În Hunedoara sunt 50, iar în Cluj 57 de puncte înfiinţate. Info PGL ia în calcul doar punctele înfiinţate, nu doar cele active.

Anual, un astfel de punct are afaceri de câteva mii de lei până la peste 100.000 de lei, conform analizei ZF. Per total, am putea spune că punctele gastronomice locale generează anual împreună afaceri de câteva zeci de milioane de lei. „Sunt puncte gastronomice locale care susţin familii întregi. Sunt familii care deschid aceste puncte gastronomice locale doar sâmbăta şi duminica şi atunci din acest punct mai au un venit suplimentar. Însă sunt şi antre­prenori care nu ştiu să atragă turişti şi atunci merg mai greu“, spune Dorian Lungu, preşe­dinte al Asociaţiei Gastro Local,  o platformă dedicată punctelor gastronomice locale, pornită cu doar patru astfel de puncte şi ajunsă la aproape 100 de membrii.

 

Cum funcţionează un punct gastronomic local:

♦ Este administrat de o formă de organizare eligibilă, de regulă în mediul rural, care prepară şi serveşte mâncare în propria gospodărie sau într-un spaţiu amenajat în acest scop.

♦ Poate servi cel mult 15 persoane simultan, ceea ce îl diferenţiază de un restaurant clasic.

♦ Meniul este limitat, cu preparate specifice zonei şi realizate în principal după reţete tradiţionale.

♦ Ingredientele trebuie să provină preponderent din propria gospodărie sau de la producători locali, pentru a pune în valoare specificul gastronomic al regiunii.

♦ Nu funcţionează ca un restaurant cu meniu permanent, ci, de regulă, pe bază de rezervare sau cu un meniu al zilei, în funcţie de disponibilitatea ingredientelor.

♦ Trebuie să respecte normele de igienă şi siguranţă alimentară, inclusiv autorizarea şi controalele sanitar-veterinare.

♦ Preparatele trebuie gătite în spaţiul autorizat, iar proprietarul trebuie să asigure trasabilitatea materiilor prime şi condiţiile de depozitare.