Pagina verde. Analiză ZF. Harta centrelor de colectare separată a deşeurilor: în unele judeţe punctele de colectare dedicate ambalajelor cu sigla SGR au ajuns şi la un sfert din total

♦ În cel puţin 7.000 de puncte se colectează şi carton, iar în cel puţin 6.500 de astfel de centre sunt colectate selectiv plastic şi hârtie.

Mai bine de 17.300 de centre de colectare erau la finalul anului trecut în România, dintre care peste 2.500 de puncte de colectare a ambalajelor cu sigla Sistemului de Garanţie-Returnare (SGR), conform platformei Harta Reciclării, un proiect al asociaţiei Viitor Plus, care şi-a propus să centralizeze într-un singur loc, pe o hartă, locurile în care pot fi predate diferite categorii de deşeuri.

Punctele de colectare se referă la containere stradale, puncte de colectare separată sau centre private de colectare, iar un punct de colectare poate avea unul sau mai multe containere pentru diverse deşeuri: hârtie, carton, plastic, electronice, haine etc.

În contextul în care multe voci din economia circulară au ridicat problema colectării şi a lipselor de date, ZF a vrut să vadă în ce judeţe mai este loc de investiţii în zona de colectare.

Practic, cel mai bine acoperit oraş din România de aceste puncte de colectare, dacă luăm în calcul numărul total, este Bucureştiul, unde Harta Reciclării a identificat peste 2.400 de astfel de puncte. Din acestea, circa 700 sunt puncte SGR.

Ca număr de puncte de colectare separată a deşeurilor, Bucureştiul este urmat în clasament de judeţe precum Timiş, Mureş, Iaşi, Sibiu şi Cluj. În top zece mai sunt şi judeţe precum Dolj, Bacău, Braşov şi Ilfov.

La coada clasamentului, stau judeţe precum Botoşani, Bistriţa-Năsăud (acestea având peste 100 de puncte de colectare), Giurgiu, Brăila şi Mehedinţi, acesta din urmă având 63 de astfel de centre la finalul anului trecut.

Dacă ne uităm pe regiuni, cele mai multe puncte sunt în centru, iar cele mai puţine în sud-vest.

Pentru multe judeţe precum Giurgiu, Dâmboviţa, Ilfov, Constanţa, Mehedinţi sau Prahova, punctele SGR reprezintă peste 20% din totalul punctelor de colectare, iar pentru unele dintre acestea ponderea trece de un sfert, conform calculelor ZF. Sunt însă şi judeţe unde procentul nu a trecut de 5-6%.

Harta Reciclării este un program al asociaţiei Viitor Plus, dezvoltat în parteneriat cu platforma de sustenabilitate După Noi, al cărui scop este conştienti­zarea importanţei colectării separate şi promovarea reducerii, reutilizării şi reciclării şi a principiilor de economie circulară.

Platforma online este educativă, participativă şi include o hartă cu peste 18.000 de puncte de colectare şi reutilizare din toată ţara.

ZF a selectat din datele furnizate de Harta Reciclării doar punctele de colectare.

Pe categorii de materiale, în cel puţin 7.000 de puncte se colectează şi carton, iar în cel puţin 6.500 de astfel de centre sunt colectate selectiv plastic şi hârtie. La polul opus, în doar circa 520 de centre se colectează selectiv şi ulei, iar în peste 780 şi haine.

Reprezentanţii Harta Reciclării spun că anul acesta harta va avea mai multe centre de colectare pe măsură ce vor fi instalate mai multe unităţi de colectare a ambalajelor SGR, dar şi pe măsură ce centrele de aport voluntar (CAV) vor fi puse în funcţiune.

Deocamdată, există doar un centru de aport voluntar operaţional, în judeţul Timiş.

De altfel, Ministerul Mediului a anunţat la finalul anului trecut că ţinta este de a deschide peste 550 de astfel de centre la nivel naţional. Dintre acestea, 295 de CAV-uri sunt deja finanţate prin PNRR, iar stadiul lucrărilor este între 70% şi 99%. Restul vor fi finanţate prin bugetul de stat.

Mai mult, peste 10.000 de containere care pot fi accesate cu cartela încep să apară pe harta României, unele fiind deja instalate, deşi multe nu sunt funcţionale.