Pagina verde. ANALIZĂ ZF. Nevoia de finanţare, cu mult peste bugetul disponibil: 140 de firme au depus proiecte pentru investiţii de 580 mil. euro în instalaţii de reciclare, de aproape trei ori mai mult decât suma alocată prin PNRR. Ce vor firmele să facă cu banii?

♦ În total, 140 de firme au depus proiecte pentru a primi finanţare prin apelul C3 - Instalaţii de reciclare a deşeurilor construite şi în funcţiune, din cadrul PNRR. Bugetul programului este de 220 mil. euro, iar data limită de depunere a fost prelungită de două ori, până la 22 noiembrie 2024 ♦ Din bugetul de 220 mil. euro ar putea fi finanţate 26 de fabrici de reciclare, conform datelor anterioare publicate de Ministerul Mediului.

Fabrici de reciclare a plasticului, a materialelor de construcţii, a textilelor, a echipamentelor electrice şi electronice, dar şi instalaţii de compostare a gunoiului sunt printre cele 140 de proiecte care au fost depuse pentru a primi finanţare prin apelul „C3 - Instalaţii de reciclare a deşeurilor construite şi în funcţiune“ finanţat din Planul de Redresare şi Rezilienţă al României. Bugetul total al programului este de 220 de milioane de euro, însă s-au depus proiecte cu o valoare totală de peste 580 de milioane de euro, conform datelor de pe site-ul PNRR analizate de ZF.

De exem­plu, compania din sectorul construcţiilor Conart Structuri a de­pus un pro­iect pentru a obţine fonduri pentru a dezvolta practic o fabrică de panouri izolante fonic şi termic din anvelope uzate, care în prezent sunt cu precădere incinerate şi contribuie la poluare.

Valoarea totală netă a proiectului din Filipeştii de Pădure (judeţul Prahova) se situează la 11,2 mil. euro, sumă care acoperă întreg fluxul tehnologic, precum şi lucrările de construcţie pentru halele industriale şi platformele exterioare necesare (spaţii de depozitare, zone de acces şi manipulare).

„Din această valoare netă, 8,5 mil. euro reprezintă fondurile nerambursabile soli­citate prin PNRR, iar 2,7 mil. euro constituie contribuţia proprie a com­paniei, provenind din surse interne de finanţare“, a spus pentru ZF Dragoş Feurdean, membru în echipa de imple­mentare a proiectului. El adaugă că la cei 11,2 mil. euro se adaugă TVA de 2,12 mil. euro, care fi de asemenea susţinut de companie.

„Fără finanţarea prin PNRR, proiectul nu ar fi bancabil în aceleaşi condiţii, din cauza costurilor mari de implementare (infrastructură, instalaţii, utilaje), a marjelor reduse şi a perioadei extinse de recuperare a investiţiei“, a mai spus Dragoş Feurdean, care adaugă că în momentul de faţă, nu există alte instrumente de finanţare nerambursabilă comparabile pentru reci­clarea cauciucurilor, iar parteneriatele public-private sau schemele de cofinanţare obişnuite nu pot acoperi necesarul semnificativ de capital. Dacă nu va primi finanţarea prin PNRR, reprezentanţii companiei vor analiza „orice opţiuni alternative de colaborare cu investitori privaţi sau instituţii financiare“. Însă, în lipsa grantului, implementarea integrală şi în forma actuală ar fi extrem de dificilă, putând duce la amânări sau la o redimensionare majoră a investiţiei, mai spune Dragoş Feurdean.

Şi compania de reciclare a ambalajelor tip PET GreenTech a depus un proiect în valoare de 8 mil. euro (fără TVA) pe acest apel din PNRR, proiect care vizează extin­derea capacităţilor de producţie pentru fibră, dar şi diversificarea tehnologiilor utilizate prin dezvoltarea unei capacităţi dedicate reciclării textilelor din fibre sintetice.

„Proiectul are în vedere investiţii în tehnologii avansate pentru extinderea capacităţii de producţie a fibrei poliesterice şi diversificarea tehnologiilor prin dezvol­tarea unei instalaţii dedicate reciclării textilelor postconsum sau industriale, din fibre sintetice. Aceste investiţii sunt necesare pentru a răspunde cerinţelor pieţei şi pentru a susţine tranziţia către economia circulară“, a spus Alina Genes, CEO al GreenTech S.A., parte a grupului GreenGroup. Ea adaugă că fondurile europene, prin PNRR, au puterea de a accelera implementarea proiectelor grupului, dar planurile vor fi ajustate în funcţie de evoluţia pieţei deşeurilor şi a contextului financiar din Europa. „Indiferent de eligibilitatea proiectului pentru finanţare, extinderea capacităţilor noastre ramâne o prioritate pentru noi şi vom analiza în continuare opţiunile pentru a implementa această investiţie esenţială“, a punctat ea.

La rândul lui, Teofil Dascălu, CEO al Frizon Group, companie din agrobusiness care lucrează circa 4.500 de hectare în mai multe judeţe, spune că a depus un proiect pentru a obţine fonduri pentru a investi în procesarea gunoiului de pasăre. „Proiectul se ridică la circa 9 milioane de euro, iar instalaţia va procesa circa 40.000 de tone de gunoi proaspăt din care vor rezulta circa 20.000 de tone de compost pe care îl voi folosi ca îngrăşământ organit. Legislaţia actuală nu-mi dă voie să arunc gunoiul proaspăt pe câmp, pentru depozitare este nevoie de condiţii speciale, iar importanţa unei astfel de investiţii este cu atât mai mare cu cât se produce mult gunoi şi nu este folosit în agricultură. De asemenea, prin procesul de compostare se obţine căldură pe care pot s-o folosesc la uscarea cerealelor“, a spus antreprenorul. El adaugă că dacă proiectul nu va fi aprobat pentru obţinerea fondurilor prin acest apel din PNRR va aştepta alte măsuri prin care să finanţeze această investiţie.

De asemenea, ACC Recycling Services, în care grupul polonez Elemental Group este asociat majoritar, a aplicat pentru o finanţare nerambursabilă prin PNRR de 8,4 milioane de euro pentru o investiţie într-o fabrică de reciclare a deşeurilor electrice şi electronice (DEEE) din Lăpugiu de Jos, la 30 km de Deva (jud. Hunedoara).

Şi Professional Recycle, companie antreprenorială care deţine o unitate de reciclare PET în Târgu-Mureş, a depus un proiect pe apelul C3 - Instalaţii de reciclare a deşeurilor construite şi în funcţiune.

 

Condiţii pentru a primi fonduri PNRR prin apelul C3 - Instalaţii de reciclare a deşeurilor construite şi în funcţiune

♦ Valoarea maximă eligibilă a ajutorului de stat acordat în cadrul unui proiect este de 8,4 milioane de euro, iar valoarea minimă eligibilă care poate fi solicitată în cadrul proiectului este de 500.000 euro, intensitatea ajutorului de stat regional fiind de maximum 75%.

♦ Companiile care depun proiecte trebuie să aibă unul dintre codurile CAEN

3821 - tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase;

3822 - tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase;

3832 - recuperarea materialelor reciclabile sortate;

3831 - demontarea (dezasamblarea) maşinilor şi echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor;

3811 - colectarea deşeurilor nepericuloase;

3812 - colectarea deşeurilor periculoase.

Ce alte criterii trebuie să îndeplinească:

♦ Valoarea totală a ajutoarelor de minimis de care a beneficiat pe o perioadă de trei ani consecutivi, cumulată cu valoarea alocării financiare acordate în baza schemei de minimis, nu depăşeşte echivalentul în lei, la data depunerii dosarului de finanţare, a 300.000 euro. În situaţia în care solicitantul are calitatea de întreprindere unică valoarea totală a ajutoarelor de minimis se va calcula prin însumarea ajutoarelor de minimis acordate pe o perioadă de trei ani consecutivi întreprinderilor care fac parte din întreprinderea unică respectivă;

♦ Solicitantul de ajutor de minimis nu a beneficiat de ajutoare de minimis/stat acordate pentru aceleaşi costuri eligibile, respectiv pentru aceeaşi măsură de finanţare.