Pagina verde. ANALIZĂ ZF. Schimbarea la faţă a colectării deşeurilor: proiecte de aproape 4 miliarde de lei din fonduri PNRR sau de la AFM împânzesc România cu insule digitalizate sau cu centre de colectare prin aport voluntar

♦ Colectarea este unul dintre punctele slabe ale economiei circulare din România pe de o parte din cauza lipsei infrastructurii moderne, iar pe de alta parte şi a lipsei de interes pentru educaţia ecologică prezente mulţi ani în trecut pe plan local.

Peste 800 de proiecte de insule ecologice digitalizare şi centre de colectare de aport voluntar au împânzit harta României, unele proiecte fiind deja finalizate iar altele urmând să fie inaugurate în perioada următoare, arată o analiză a ZF făcută pe baza datelor de pe o hartă a investiţiilor lansată recent de Ministerul Mediului.

Astfel, cele peste 800 de proiecte finanţate pe măsura C3 – Managementul Deşeurilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) au atras o investiţie totală de aproape 4 miliarde de lei, finanţată fie din fonduri PNRR, fie din bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM).

De altfel, o parte din proiectele care au primit OK-ul pentru finanţare prin PNRR dar care au pierdut fondurile din cauza întârzierilor au fost „salvate“ de Ministerul Mediului, care a inclus aceste finanţări în bugetul AFM.

Dacă ne uităm la harta proiectelor de mediu pe măsura C3, ca valoare totală a sumelor atrase din PNRR şi din bugetul AFM, pe primele poziţii stau Maramureş, Constanţa şi Suceava, conform hărţii menţionate. Fiecare din aceste judeţe a atras în total investiţii de peste 150 de milioane de lei.

La polul opus, sunt judeţele Sălaj, şi Bistriţa-Năsăud, unde sumele investite în astfel de proiecte sunt sub 30 de milioane de lei, conform datelor analizate de ZF. Cele mai multe proiecte prevăd achiziţia şi instalarea de  insule de colectare digitalizate, care pe lângă faptul că pot fi deschise cu cartele primite de la operatorul de salubritate de fiecare gospodărie, înregistrează şi cantitatea de deşeuri colectată de la fiecare cetăţean. Deja în multe oraşe acest sistem este implementat, însă sistemul de colectare anterior funcţionează în paralel.

În alte oraşe, insulele ecologice încă nu sunt funcţionale. Majoritatea proiectelor au vizat insule supraterane, dar oraşe precum Galaţi, Drobeta-Turnu Severin, Flămânzi (jud. Botoşani), Focşani sau Târgu-Mureş au aplicat pentru a obţine fonduri şi pentru astfel de containere subterane, conform datelor analizate anterior de ZF.

Pe de altă parte, România a pierdut o parte din banii din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cu care urma să construiască peste 550 de centre de colectare separată prin aport voluntar (CAV), adică unde populaţia putea să ducă deşeuri din plastic, hârtie, lemn, construcţii sau textile, primind finanţare pentru mai puţin de 300.

„Un exemplu de centru de aport voluntar este centrul municipal de colectare de la Iaşi, construit în urmă cu peste zece ani de noi cu fonduri norvegiene şi cu sprijinul primăriei Iaşi, care rămâne un model. Prin PNRR, România a avut un fond de finanţare european de peste 1 mld. euro pentru dezvoltarea a circa 600 de centre de aport voluntar şi huburi pentru colectarea tuturor deşeurilor. Nu cred că avem mai mult de cinci, s-au pierdut bani“, spunea recent Valentin Negoiţă. El a adaugat că s-au depus peste 500 de cereri, unele fiind refuzate, iar celelalte au înregistrări întârzieri din varii motive, conform datelor menţionate de Valentin Ioniţă.

De altfel, pe platforma cu proiecte PNRR dezvoltată de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene se arată că proiecte de centre de aport voluntar sunt finalizate din punct de vedere tehnic în Cluj-Napoca Craiova, Dumbrăviţa (judeţul Timiş), iar aproape de finalizare erau cele din comuna Negrileşti (judeţul Galaţi), Borleşti (judeţul Neamţ), Băile Tuşnad (judeţul Harghita) sau din comuna Cojocna (judeţul Cluj). În cazul a peste 200 de astfel de centre progresul tehnic este de peste 95%, conform platformei citate. În total, România ar fi trebuit să deschidă cu fonduri din PNRR peste 550 de centre de colectare, dar din cauza întârzierilor peste lista proiectelor care vor primi bani sunt sub 300.

Însă, multe din aceste proiecte ar putea schimba faţa colectării din România pentru specialiştii din domeniu au menţionat în nenumărate rânduri că lipsa infrastructurii trage în jos economia circulară de pe plan local şi evoluţia acesteia în procesul de a atinge ţintele europene de colectare şi mai apoi de reciclare.