Pagina verde. Cum arată în cifre o parte din economia circulară din România. Garda de Mediu: Gradul de reciclare a coborât sub pragul psihologic de 10%. Pierdem resurse extrem de importante tratând deşeurile ca gunoi

Mai puţin de 10% din deşeurile generate în România sunt reciclate, în timp ce Capitala este la un procent de 5,7%, a spus Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), în cadrul conferinţei „ReStart reciclare – un nou început pentru mediu“. De altfel, Garda Naţională de Mediu a finalizat recent o serie de controale, iar primăriile au fost amendate.

„Sumele astea (date ca amenzi – n. red.) nu reprezintă neapărat problema, problema este cantitatea, suma care s-a pierdut din perspectivă finan­ciară, a resurselor pe care noi le-am rătăcit depozitându-le la groapa de gunoi sau arun­cându-le pe te miri unde, în loc să le utilizăm în fluxul tehno­logice, pe pieţe de desfacere“, a menţionat Andrei Corlan în cadrul eve­ni­mentului orga­nizat de Garda Naţională de Mediu (GNM), în parteneriat cu Let’s Do It Romania! (LDIR), Coaliţia pentru Eco­nomie Circulară CERC, Asociaţia OIREP Ambalaje, Coaliţia PRO DEEE România şi Harta Reciclării – Viitor Plus.

Practic, ţintele de reciclare au scăzut sub 10%, cu un minus de 3,5% faţă de perioada 2022-2023. „O concluzie destul de tristă la 20 de ani de la semnarea actului de aderare la UE este că reciclarea, economia circulară, despre care vorbim practic zilnic, este încă privită la stadiul de obligaţie şi unul de oportunitate, pierdem resurse extrem de importante tratând deşeurile ca gunoi“, a punctat Andrei Corlan.

Garda de Mediu a aplicat în 2024 peste 4.800 de amenzi, cu o valoare de peste 129 mil. lei.

Conform datelor de la Autoritatea Fondului pentru Mediu (AFM), 75% din deşeurile generate de cei peste 19 milioane de locuitori din statistici sunt depozitate, adică nu fac altceva decât să umple gropile de gunoi.

În total, în 2024 s-au colectat peste 5,5 milioane de tone de deşeuri municipale, adică totalitatea deşeurilor amestecate şi colectate separat de la gospodării. Diferenţa în ceea ce priveşte performanţa reciclării deşeurilor municipale între România şi alte ţări europene este mare.

În Uniunea Europeană, în 2022 ratele au variat de la 69% în Germania la 12% în România, conform datelor Agenţiei Europene pentru Mediu.

Diana Buzoianu, ministra Mediului, spune că cu ocazia lansării campaniei „ReStart reciclare - pe pieţe de desfacere“, s-au pus la aceeaşi masă toate autorităţile publice, toţi reprezentanţii mediului privat şi toţi reprezentanţii societăţii civile astfel încât să aibă o voce comună astfel încât progresul în ceea ce priveşte gradul de reciclare să fie mai mare.

 Ea a vorbit şi despre noua lege pentru gestionarea şi valorificare a materialelor din construcţii, dar şi despre costurile care vor fi suportate de autorităţile locale.

„Noi încercăm la Ministerul Mediului să facem pasul  cu cât mai multe fonduri posibile. În ultimii ani de zile a fost în aplicare Planul de Redresare şi Rezilienţă. O parte dintre aceşti bani au fost pierduţi în urma renegocierilor. Comisia Europeană ne-a transmis că nu are încredere că mai poate să fie finalizate toate aceste proiecte care au fost începute. Misiunea noastră şi ceea ce încercăm să facem în aceste săptămâni este să salvăm cât mai multe dintre proiectele care vor avea un impact inclusiv asupra obligaţiilor de la nivel local de reciclare“. În plus, a spus că odată ce vom începe să respectăm ţara ca propria casă, ţintele de reciclare vor creşte.

„De altfel, România are asumată ţintă în jalon anul următor prin PNRR,  că vom creşte colectarea. Parte din creşterea acestei ţinte este şi o comunicare mult mai clară şi o campanie de educare mult mai clară. Noi facem ce ţine de noi, să ajutăm pe partea de fonduri. Autorităţile locale trebuie să facă ce ţine de ele, să implementeze proiectele respective şi să crească colectarea la nivel local. Societatea civilă are un mod esenţial de a comunica cu oamenii, putând să ducă mai departe mesajele“.