Pagina verde. Black Friday scoate la iveală încă o dată slaba infrastructură de colectare a deşeurilor din România. Cumpărăm doar într-o zi de peste 200 mil. euro îmbrăcăminte şi electrocasnice, dar cele vechi iau drumul gropilor de gunoi. De ce?

♦ Purtăm un articol vestimentar în medie de şapte ori după care îl aruncăm, de cele mai multe ori nu în containerele special amenajate, iar doar unu din două aparate electrice şi electrocasnice scoase din uz ajunge în circuitul corect de reciclare.

Black Friday, fenomen care în ultimii ani a cunoscut o evoluţie importantă şi în România, este un moment bun pentru industria IT&C, dar şi pentru cea de fashion şi a bunurilor de larg consum din punctul de vedere al vânzărilor, însă din punctul de vedere al economiei circulare acest fenomen pune mai multă presiune pe sistemul de colectare şi reciclare, odată cu creşterea bruscă a volumelor de ambalaje, dar aduce din nou în discuţie faptul că România este codaşă la colectare şi reciclare, mai ales la textile şi deşeuri de echipamente electrice. De exemplu, doar eMag a înregistrat comenzi de 986 mil. lei (circa 200 mil. euro) într-o singură zi.

Astfel, potrivit datelor analizate de Asociaţia ENVIRON, vânzările de produse electrice şi electronice cresc cu până la 45% în perioada Black Friday faţă de o lună obişnuită, ceea ce duce la o creştere de 10-15% a cantităţii de deşeuri de echipamente electrice şi electro­nice (DEEE) generate.

În total, doar unu din două aparate scoase din uz ajunge în circuitul corect de reciclare. Restul îşi află sfârşitul în gropi de gunoi, pe câmpuri, în gospodării sau sunt vândute „la fier vechi“, pierzându-se astfel materii prime valoroase, inclusiv metale rare atât de căutate în acest moment pe piaţa internaţională, punctează repre­zentanţii Environ.

„Este o problemă de educaţie şi de informare. Putem să considerăm că e un dezinteres, poate şi din cauza slabei informări, în sensul în care oamenii nu ştiu care le sunt şi obligaţiile, şi drepturile atunci când vine vorba de gestionarea deşeurilor. Adică dacă şi-au luat un frigider, ei pot solicita comerciantului să-i preia frigiderul vechi de acasă gratuit, indiferent de modalitatea prin care a făcut achiziţia“, explică  Roxana Puia, director de comunicare în cadrul Asociaţiei ENVIRON. A doua problemă, consideră Roxana Puia, este legată de lipsa de infrastructură municipală de colectare.

„Nu există centre mari în fiecare oraş, în fiecare localitate, în care să poţi preda aceste tipuri de deşeuri. Există sigur puncte de colectare pentru deşeurile de mici dimensiuni în centrele comerciale, la supermarketuri, în magazinele retailerilor. Dar vorbim doar de deşeurile de mici dimensiuni.“

A treia problemă observată de ea este legată de ataşamentul de obiecte şi de faptul că de multe ori românii vor ceva în schimbul lor. Asociaţia ENVIRON, care preia responsabilitatea legală a peste 1.500 de companii pentru colectarea şi reci­clarea deşeurilor electrice şi gestio­nează o reţea naţională cu aproape 5.000 de puncte de colectare, desfăşoară mai multe cam­panii de colectare o dată pe an.

Problema colectării şi reciclării nu este doar în sectorul electrocasnicelor, ci şi în alte domenii, de la materiale de construcţii la îmbrăcăminte. De altfel, Black Friday este un eveniment adoptat de o plajă largă de companii, astfel că noiembrie creşte considerabil vânzările şi automat şi deşeurile, fie că vorbim de ambalaje, fie de produse la care românii renunţă pentru a face loc unora noi. O industrie care a cunoscut în ultimii ani o creştere din acest punct de vedere este cea de fashion, mai ales în contextul intrării pe piaţă a unor retaileri precum Shein, Temu şi Trendyol. Se vorbeşte tot mai mult despre industria fast-fashion şi despre impactul său asupra mediului, iar în România sunt tot mai multe iniţiative care să încurajeze refolosirea hainelor astfel încât impactul asupra mediului să fie mai mic.

„Nu am înregistrat o creştere a vânzărilor, trendul este constant şi înainte, şi după Black Friday şi adevărul e că nici nu am venit cu oferte în acest sens, pentru că nu ne dorim să încurajăm supracon­sumul. Iar consumatorii noştri sunt cumva din categoria celor care consumă conştient, mai puţin impulsiv, sperăm. Cel puţin noi încercăm să educăm şi în direcţia asta“, a spus Mădălina Corciu, PR & CSR manager la Humana People to People România.

Un procent covârşitor al deşeurilor textile româneşti sfârşesc la groapa de gunoi, alături de deşeurile menajere. Anual colectăm doar 0,5 – 0,7 kg de textile de persoană, comparativ cu până la 16 kg în ţările vestice. Mai exact, conform Asociaţiei Române pentru Reutilizare şi Reciclare Textile (ARETEX), aruncăm aproximativ 160.000 de tone de textile, dintre care doar 6-10% reciclăm sau reutilizăm.

„Trebuie să ne raportăm la piramida de zero deşeuri. Pe de o parte, industria textilă are impact negativ asupra mediului, pentru că consumă foarte mult din resurse, este al doilea cel mai mare consumator dintre industrii, în special de apă. Impactul asupra mediului este generat şi datorită supra-consumului care ne face să purtăm un articol vestimentar în medie de şapte ori, conform mediei la nivel european, după care îl aruncăm. Şi acesta generează deşeuri“, a punctat ea.

De la începutul acestui an, colectarea separată a textilelor utilizate a devenit obligatorie la nivelul Uniunii Europene, inclusiv în România, însă ţara noastră încă lucrează la infrastructura de colectare. Mădălina Corciu spune că în acest moment sunt şi puţine fabrici de reciclare şi nu toate au capacităţile tehnologice pentru a recicla toate tipurile de produse.

 

Cum putem creşte colectarea deşeurilor

„«Reţeta» creşterii co­lectării este compusă din mai multe elemente. Avem nevoie de infra­structură, adică avem nevoie de puncte, cum probabil vor de­veni aceste centre de aport volun­tar, care să funcţioneze permanent. Avem nevoie de informare, de educaţie în zona asta foarte mare şi sigur şi de mecanisme de colectare de la domiciliu care să funcţioneze“, a mai spus Roxana Puia.

Cel mai frecvent achi­ziţio­nate de Black Friday sunt televizoarele smart, telefoanele mobile, electro­casnicele mari (frigidere, maşini de spălat) şi aspiratoarele.

Ratele de colectare ale acestor produse rămân încă prea mici: sub 45% pentru televizoare şi monitoare, sub 25% pentru echipa­mente mici (aparate de ras, periuţe electrice) şi chiar sub 5% în cazul telefoanelor; la nivel european, există în acest moment peste 700 milioane tele­foane nefolosite, conform ENVIRON.

În 2024, în România s-au co­lectat peste 202 mi­lioane de kilograme DEEE, iar în prima jumătate a anului 2025 deja peste

116 mi­lioane de kilograme, po­trivit Admi­nistraţiei Fon­dului pentru Mediu.

Totuşi, rata de colectare la nivel naţional (45,4%) rămâne sub ţinta europeană de 65%, iar media pe cap de lo­cuitor (7,7 kilo­grame) este încă departe de cea din statele vestice, conform datelor citate de ENVIRON.

„Până va funcţiona sistemul de colectare şi reciclare astfel încât să preia tot volumul de textile din piaţă, trebuie să cum­părăm mai pu­ţin, să reparăm, să reutilizăm“, a punctat Mădălina Corciu.