Economia verde

Pagina verde. Bucureştiul aşteaptă de câţiva ani un Plan Integrat de Calitate a Aerului, dar primăria se plânge că nu găseşte ofertanţi să-l elaboreze

22.05.2024, 00:07 Autor: Alina-Elena Vasiliu

În prezent, Primăria Bucureştiului derulează o nouă procedură de achiziţie publică în SEAP, prin licitaţie deschisă, pentru servicii care au ca obiect „Studiul de calitate a aerului şi asistenţă tehnică pentru realizarea Planului Integrat de Calitate a Aerului şi a Planului de Menţinere a Calităţii Aerului în Municipiul Bucureşti“  Termenul de depunere a ofertelor operatorilor economici în SEAP a fost data de 10 aprilie 2024, fiind în curs procedura de evaluare a ofertelor.

Planul Integrat de Calitate a Aerului – pe scurt, PICA – este unul dintre pilonii principali pe care Bucureştiul trebuie să se sprijine pentru a putea construi o strategie în vederea reducerii poluării. Responsabilă de elaborarea acestui document este Primăria Capitalei, unde însă demersul se blochează de câţiva ani, fapt ce duce doar la agravarea problemelor.

„Primăria Municipiului Bucureşti a încheiat în anul 2022 un contract de prestări servicii pentru elaborarea studiului de calitate a aerului în municipiul Bucureşti şi asistenţă tehnică pentru întocmirea noului PICA (Planul Integrat de Calitate a Aerului) şi PMCA (Planul de Menţinere a Calităţii Aerului), cu o durată de 12 luni de la transmiterea ordinului de începere, ce a fost emis în data de 24.02.2022. Ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către prestator, reprezentat de Consorţiul Bucharest Clean Air, contractul a fost reziliat în luna octombrie 2023“, spun reprezentanţii Direcţiei de Presă din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti.

Din consorţiul Bucharest Clean Air fac parte Institutul Naţional de Cercetare-Dez­voltare pentru Protecţia Mediului Bucureşti (lider), Cambridge Environmental Research Consultants Ltd. (asociat), SC Energy & Eco Concept SRL (asociat) şi asociaţia „Cluster“ pentru Promovarea Afacerilor Specializate în Ecotehnologii şi Surse Alternative de Energie – Medgreen (asociat).

În prezent, Primăria Bucureştiului derulează o nouă procedură de achiziţie publică în SEAP, prin licitaţie deschisă, pentru servicii care au ca obiect „Studiul de calitate a aerului şi asistenţă tehnică pentru realizarea Planului Integrat de Calitate a Aerului şi a Planului de Menţinere a Calităţii Aerului în Municipiul Bucureşti“. Termenul de depunere a ofertelor operatorilor economici în SEAP a fost data de 10 aprilie 2024, fiind în curs procedura de evaluare a ofertelor.

„Menţionăm că această nouă procedură de licitaţie deschisă vine în urma altor demersuri de achiziţie publică, ce au fost anulate ca urmare a nedepunerii niciunei oferte.“

Altfel spus, nimeni nu vrea să-şi asume elaborarea unui plan pentru calitatea aerului Capitalei, un demers pentru care valoarea financiară este estimată la aproximativ 2,5 mi­lioane de lei fără TVA.

Durata contractului este de 14 luni de la data primirii de către prestator a ordinului administrativ de începere. După finalizarea planului şi supunerii dezbaterii publice, acesta este transmis spre avizare către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti.

„Ulterior avizării de către cele două instituţii sus-menţionate, planul integrat de calitate a aerului va fi înaintat spre aprobare Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Menţionăm că durata avizării planului de către autorităţile pentru protecţia mediului nu este specificată în legislaţia din domeniul calităţii aerului şi, prin urmare, nu poate fi estimată perioada în care planul va intra efectiv în vigoare.“

Nu se ştie deci când va avea Bucureştiul un PICA valabil, actualizat la nevoile urbane actuale şi la problemele cetăţenilor.

Garda de Mediu spune că a amendat de mai multe ori Primăria Capitalei din cauză că nu a elaborat Planul Integrat de Calitate a Aerului, însă fără niciun efect, pentru că el în continuare nu există.

În replică, primăria spune că nu a fost amendată pentru lipsa unui plan integrat de calitate a aerului, ci pentru nerespectarea unor termene de implementare a unor măsuri din vechiul plan integrat de calitate a aerului (finalizat în anul 2022). Şi oricum, aceste sancţiuni contravenţionale au fost contestate în instanţă de Primăria Municipiului Bucureşti.

Planul de calitate a aerului ar trebui să cuprindă un set de măsuri menite să se supună valorilor-limită pentru poluanţii dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie (PM10), benzen, monoxid de carbon, plumb sau valorilor-ţin­tă pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren şi PM2,5, astfel cum sunt ele stabilite în anexa nr. 3 din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. Setul de măsuri cuantificabile din planul de calitate a aerului se pot stabili pe o perioadă de maximum cinci ani.

Până la realizarea unui nou plan integrat de calitate a aerului, municipalitatea spune că are în implementare o serie de măsuri tranzitorii, comunicate atât Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cât şi Comisiei Europene în cadrul unei reuniuni bilaterale.

„Măsurile tranzitorii au înregistrat diferite progrese, acestea făcând obiectul controlului efectuat în anul 2024 de către Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Municipiului Bucureşti.“

Pentru elaborarea Planului Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul Bucureşti este necesară parcurgerea mai multor etape, mai spun reprezentanţii din Primăria Capitalei.

În primul rând, este nevoie de derularea procedurii de achiziţie publică prin licitaţie deschisă pentru elaborarea studiului, apoi trebuie încheiat contractul de servicii, finalizat şi recepţionat studiul de calitate a aerului în municipiul Bucureşti.

În final, se ajunge la elaborarea planului în cadrul Comisiei Tehnice, aprobate prin Dispoziţie de Primar General, cu respectarea cerinţelor prevăzute în Metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de menţinere a calităţii aerului, aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 257/15.04.2015.

Printre măsurile care ar trebui să-şi găsească locul în Planul Integrat de Calitate a Aerului, se regăsesc achiziţia de autobuze electrice, tramvaie, troleibuze noi, semaforizare inteligentă, construirea de piste pentru biciclete, spălarea carosabilului, gestionarea încălzirii rezidenţiale, lucrări de infrastructură majoră - autostrada A0, centura municipiului Bucureşti, pasaje, poduri, lărgire intersecţii, lărgire bulevarde, mărirea suprafeţelor de spaţii verzi.

România se află pe locul 57 în lume din aproape 200 de state în funcţie de poluarea aerului, stând mult mai slab decât statele din vestul şi nordul Europei, potrivit unei statistici din 2020 a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Poluarea este un factor major care poate influenţa sănătatea populaţiei, bolile respiratorii fiind unul dintre efectele calităţii slabe a aerului. Principalele cauze ale poluării în Bucureşti sunt traficul (în proporţie de 58%), încălzirea rezidenţială (27%), activitatea industrială (13%).

 

Ce arată PICA în alte oraşe?

Braşov. În oraşul de sub Tâmpa, PICA a fost stabilit pe o perioadă de cinci ani, mai exact 2023-2027. Documentul vorbeşte despre creşterea gradului de folosire a transportului public şi încurajarea utilizării mijloacelor de transport în comun pentru fluidizarea traficului, acordarea de facilităţi de parcare pentru proprietarii de maşini electice şi plug-in hybrid, gestionarea traficului prin creşterea taxei de parcare în zona centrală, limitarea timpului de parcare la trei ore, dezvoltarea unei reţele de tren metropolitan.

Cluj-Napoca. În Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca, elaborat de primărie pentru perioada 2020-2024, municipalitatea aminteşte, printre măsurile pentru reducerea poluării, eficientizarea transportului, limitarea emisiilor rezultate din încălzirea în sectorul rezidenţial, amenajarea de zone verzi şi creşterea numărului de arbori.

Iaşi. La Iaşi, în PICA finalizat în 2022, se reiterează ideea că „traficul are cel mai mare aport la poluare, astfel că pentru a avea un oraş curat este nevoie de măsuri drastice în ceea ce priveşte traficul rutier. Aceste măsuri cu un impact puternic, din păcate, vor fi măsuri foarte scumpe, cum ar fi realizarea centurilor ocolitoare pentru a descărca traficul ce tranzitează oraşul, stimularea achiziţionării de maşini electrice şi hibride de către cetăţenii municipiului Iaşi etc. Alte seturi de măsuri care vor nemulţumi proprietarii de maşini sunt interzicerea treptată a maşinilor cu norme de poluare inferioară şi crearea unor zone ale oraşului unde au acces doar maşinile hibride sau electrice etc“.

 

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea

Raiffeisen Bank