Pagina verde. Capitala vrea să devină un „oraş verde“ până în 2040. Costul? 6,1 miliarde de euro. În prezent, Bucureştiul este a doua cea mai poluată capitală din Uniunea Europeană

Primăria Municipiului Bucureşti a pus zilele trecute în dezbatere publică Planul de Acţiune pentru un Oraş Verde, prin care vrea să transforme Capitala într-un oraş mai verde.

Bucureştiul a aderat la programul BERD Green Cities în 2022, alături de alte cinci oraşe din România alăturându-se astfel într-un grup de 60 de oraşe din această comunitate.

Practic, prin acest proiect Bucureştiul va investi în parcul de transport public cu emisii nete de carbon şi dezvoltarea infrastructurii asociate, punerea în aplicare a Masterplanului VELO, prin care Capitala va avea 150 km de piste principale de biciclete, în decarbonizarea sistemului de termoficare urban, dar şi în modernizarea reţelei de apă, în infrastructura digitală dar şi într-un sistem de gestionare şi monitorizare  a calităţii aerului.

„PAOV va permite oraşului să îşi materializeze viziunea de oraş verde până în 2040, care este de a deveni un oraş verde şi confortabil în care să trăieşti, cu aer curat şi cu transport public de calitate, alături de infrastructura de transport nemotorizat pentru a permite deplasarea în viaţa de zi cu zi (….)“, se arată în document.

Proiectul constă în 32 de acţiuni, se mai arată în document, unde se estimează că ar fi nevoie de un buget total (CAPEX) de 6,1 mld. euro pentru o perioadă de cinci ani.  Cea mai mare parte din sumă, adică 90%, se presupune că ar urma să fie acoperită din fonduri şi programe UE precum Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Invest EU, Horizon Europe, Invest EU sunt doar trei din programele amintite. Restul de sub 10% din buget ar urma să fie acoperit din bugetul municipiului.

Proiectul este disponibil pe site-ul primăriei Bucureştiului.

Practic, Bucureştiul este un maldăr de beton şi asfalt dacă ne uităm la cifrele prezentate în raportul „Starea mediului în Bucureşti“ lansat de Fundaţia Comunitară Bucureşti. Circa 80% din suprafaţa Bucureştiului este acoperită de suprafeţe construite şi de infrastructuri, unde solul a fost îndepărtat sau acoperit.

Pe de altă parte, doar 60% din rezidenţialul colectiv şi 55% din cel individual se află la mai puţin de 1 km de un parc cu suprafaţă mai mare de un hectar.

Mai mult,  Dâmboviţa şi Colentina trebuie să fie considerate coridoare ecologice de importanţă critică la nivel metropolitan, iar intervenţiile în renaturalizarea şi creşterea conectivităţii socio-ecologice ar merita să intre cu prioritate în preocupările instituţiilor de mediu.

Bucureştiul se plasează pe locul 720 în topul celor mai curate oraşe din Europa din punct de vedere al calităţii aerului, în timp ce în România cel mai puţin poluat oraş din cele 35 analizate este Piatra Neamţ, arată datele Agenţiei Europene de Mediu, care a analizat calitatea aerului din peste 760 de oraşe europene în ultimii doi ani.

Oraşele sunt clasificate de la cel mai curat la cel mai poluat, pe baza riscului de mortalitate asociat cu expunerea pe termen lung la particule fine (sau PM2.5), dioxid de azot (NO2) şi ozon (O3).

Bucureştiul este a doua ceea mai poluată capitală, după Atena, din Europa. Varşovia este pe locul şase, în timp ce Sofia se plasează pe următoarea poziţie.