Pagina verde. Cazul „Zero waste versus Kaufland“. Cum ia naştere pericolul golirii de conţinut al sintagmelor care descriu economia verde şi drumul spre un business fără poluare?

♦ „E un abuz de putere (...), o dezinformare făcută cu bună ştiinţă, se investesc bugete mari în a promova greşit un concept care ar avea, altfel, şanse să ne ajute să trăim mai sustenabil“, a spus Ana Maria Răducanu, fondatoarea Magazinului Zero Waste din Bucureşti ♦ „Certificarea (...) nu pretinde că avem statutul de companie zero waste pe toate fluxurile de afaceri. Este imposibil să existe în lume zero deşeuri. Dar este un deziderat“, a spus pentru ZF Valer Hancaş, director de comunicare şi corporate affairs la Kaufland România.

„Kaufland devine prima companie din România certificată zero waste.“ Este anunţul făcut de Kaufland pe 19 aprilie 2023, un anunţ care a stârnit numeroase reacţii în rândul companiilor care se luptă de ani întregi să-şi reducă impactul asupra mediului, să fie sustenabile şi să genereze cât mai puţine deşeuri.

Companiile şi consumatorii au căzut de acord că a fi 100% nepoluant şi fără niciun deşeu generat în portofoliu, deci zero waste, este imposibil, astfel că declaraţia făcută de Kaufland este cu atât mai alarmantă, spun specialiştii în economie verde. Mai mult, această etichetă riscă să ducă în derizoriu însuşi conceptul „zero waste“, în care consumatorilor le va fi greu să mai creadă în viitor, în condiţiile în care al doilea jucător din comerţul local după cifra de afaceri declară că nu generează niciun deşeu, adaugă ei.

„Kaufland România primeşte certificarea zero waste, din partea TUV SUD Management Service GmbH, în conformitate cu standardul DIN SPEC 91436, un nou model de referinţă pentru gestionarea deşeurilor operaţionale şi a materialelor reciclabile. Kaufland este prima şi, până în prezent, singura companie din România care obţine această atestare, devenind astfel unul dintre liderii tranziţiei către economia circulară, pe plan local. Certificarea indică faptul că cel puţin 90% din totalul deşeurilor operaţionale au fost prevenite, reutilizate, reciclate, compostate sau fermentate“, se arată în comunicatul de presă transmis de Kaufland.

Certificatul a fost emis pe baza unui audit efectuat pe un eşantion format din 12 magazine, un centru logistic şi sediul central. „Subliniem că denumirea certificării obţinute de Kaufland este aliniată viziunii Zero Waste, iar promovarea acestui tip de certificat este un bun exemplu şi nu pretinde că avem statutul de companie zero waste pe toate fluxurile de afaceri. Este imposibil să existe în lume zero deşeuri. Dar este un deziderat - să îţi reduci cât mai aproape de zero impactul pe care îl ai asupra mediului“, a spus pentru ZF Valer Hancaş, director de comunicare şi corporate affairs la Kaufland România.

El a adăugat că evaluarea s-a concentrat pe 12 magazine, un centru logistic şi sediul central de birouri, deoarece aceste unităţi au fost considerate reprezentative la nivel naţional, în urma eşantionării. „Au fost evaluate toate documentele justificative, online şi fizic, care atestă conformitatea cu cerinţele DIN SPEC 91436, precum avize şi formulare de transport pentru deşeuri, facturi, măsuri, procese, implementare, precum şi cantităţile de deşeuri inventariate, pe 21 de categorii. În 2021, când am început investiţiile în procesul de reducere a nivelului deşeurilor reziduale operaţionale, cu obiectivul de a fi certificaţi în urma eforturilor noastre, nivelul deşeurilor nereciclabile era de 35%.

În urma investiţiilor Kaufland de 1 milion de euro în acest proces, nivelul deşeurilor amintite a scăzut sub 10%. Acest lucru înseamnă o reducere cu peste 70%, rezultată în urma unei serii de programe şi măsuri implementate intern. Concret, mai puţin de 10% dintre deşeurile operaţionale pe care le producem sunt nereciclabile şi sunt preluate de salubrişti, în cea mai mare parte. Toate celelalte deşeuri sunt reciclate, compostate sau fermentate, cu ajutorul partenerilor“, a mai spus Valer Hancaş pentru ZF.

Declaraţia iniţială făcută de Kaufland a generat mai multe reacţii, una dintre cele mai vehemente fiind semnată de Ana Maria Răducanu, fondatoarea primului magazin zero waste din Bucureşti şi a unuia dintre cele câteva de acest tip din ţară.

„Am picat în deznădejde când am văzut munca ultimilor cinci ani din viaţa mea călcată în picioare de Kaufland România. (...) E un abuz de putere (...), o dezinformare făcută cu bună ştiinţă, se investesc bugete mari în a promova greşit un concept care ar avea, altfel, şanse să ne ajute să trăim mai sustenabil“, a scris ea pe pagina personală de Facebook.

La Magazinul Zero Waste pe care îl deţine în zona Victoriei din Bucureşti, la fel ca în celelalte câteva magazine similare din ţară, principiul de cumpărare presupune că produsele se vând fără a fi nevoie de ambalaje de unică folosinţă. Cereale, leguminoase, condimente, nuci, fructe uscate, dar şi produse de îngrijire personală sau de curăţenie se pot achiziţiona astfel fie vrac, fie în ambalaje compostabile, fie în ambalaje în sistem circular, care sunt aduse la magazin şi trimise mai departe producătorului pentru a fi refolosite. Astfel, nu este generat deloc gunoi. Modelul este însă complet diferit în supermarketuri şi hipermarketuri precum cele din reţeaua Kaufland şi din alte mari reţele de comerţ.

„Modelul de business zero waste şi practica zero waste se bazează în primul rând pe prevenţie şi reducere şi implică alte standarde decât ceea ce se întâmplă în practică într-un magazin Kaufland“, a spus Ana Maria Răducanu pentru ZF.

Potrivit datelor din piaţă, există un grup de activişti de mediu care analizează în aceste zile posibilitatea de a sesiza ANPC – Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor – privind corectitudinea informaţiilor transmise de retailerul german.

„Promovând aşa cum fac ei (Kaufland – n. red.), oamenii vor asocia zero waste cu Kaufland şi vor considera că e ok să continuăm să consumăm munţi de plastic şi de ambalaje. Şi vor trăi cu impresia greşită că ei fac ceea ce este bine şi că şi-au îndeplinit responsabilitate“, a continuat Ana Maria Răducanu.

Strategia este echivalată de Ana Maria Răducanu cu termenul „greenwashing“, un concept care, potrivit Oxford English Dictionary, înseamnă „o acţiune de dezinformare menită să-i creeze unei organizaţii imaginea că ar fi responsabilă faţă de mediu, folosind elemente false sau irelevante“.

Un mic magazin poate fi zero waste, dar o mare companie – niciodată, spune un specialist din domeniul reciclării.