Pagina verde. Ce ascundea Dâmboviţa sub apă în centrul Capitalei: gunoaie, lăzi, cutii şi un miros greu de suportat „Nu prea e plăcut pe aici“, spunea un trecător

Lucrările de refacere a planşeului Unirii a dus săptămâna trecută la oprirea temporară a cursului râului Dâmboviţa, iar fără apă peisajul era dezolant. Cutii, lăzi, gunoaie şi un mâl care scăldat în soare împrăştia în zonă un miros greu de suportat pentru trecători.

„Nu prea mai e plăcut pe aici, miroase urât“, spune un trecător.

La rândul ei, Roxana, care locuieşte în cartierul Tineretului, spune că s-a plimbat sâmbără pe Splaiul Unirii, spre ieşirea din Capitală spre Constanţa şi situaţia era asemănătoare. „Cred că ar putea curăţa totuşi albia râului cât timp nu e apă“, a adăugat ea.

Nicorel Nicolescu, consilier local în cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, a notat pe pagina de Facebook că a primit mai multe sesizări săptămâna trecută de la cetăţenii nemulţumiţi de mirosul greu de pe albia râului. De altfel, zona este şi o zonă  căutată de cei care vor să se relaxeze, având în vedere că pe promenadă sunt amplasate şi câteva terase, iar nu departe sunt şi blocuri.

„Menţionez că a fost oprit total timp de o săptămână cursul râului Dâmboviţa prin realizarea unui blocaj în dreptul Tribunalului Bucureşti. Au fost montate conducte noi colectoare pentru a permite transferul apei râului în siguranţă prin zona şantierului de la refacerea planşeului Unirii“, a punctat el. Nicorel Nicolescu a adăugat că Apele Române au realizat cu această ocazie şi o curăţare a albiei în zona de la Biblioteca Naţională.

De altfel, cursul râului Dâmboviţa nu intră în administrarea vreunei primării de sector sau primăriei generale, ci, conform datelor furnizate anterior ZF de către Apele Române, se află în subordinea ANAR (Administraţia Apele Române), potrivit Primăriei Bucureşti, în vreme ce ALPAB (Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti) administrează spaţiile verzi situate de o parte şi de alta a râului Dâmboviţa, cunoscute sub denumirea de Jardiniera Dâmboviţa. De altfel, ZF a scris că hăţişul birocratic şi numărul mare de entităţi implicate în administrarea Dâmboviţei bucureştene fac însă extrem de dificilă coordonarea unor planuri şi strategii în dezvoltarea zonei.