Pagina verde. Ce se poate găsi în râurile din România: de la sticle, PET-uri şi mici obiecte din plastic la deşeuri din lucrări de construcţii

♦ Cantitatea de deşeuri colectate variază foarte mult de la un râu la altul şi depinde de mai mulţi factori, precum debitul râului, punctul de amplasament al sistemului de colectare faţă de izvor, condiţiile meteorologice, precum şi de cantităţile de deşeuri care ajung pe cursul apelor.

Trei noi dispozitive pentru colectarea deşeurilor din ape vor fi instalate până la finalul acestui an pe râurile Jiu, Argeş şi Mureş, după ce au fost deja montate două astfel de „capcane“ pe râurile Dâmboviţa şi Ialomiţa. Iniţiativa a aparţinut brandului de apă minerală Dorna.

„Pentru o eficienţă sporită a procesului de colectare a deşeurilor din ape, avem în vedere sistemele de colectare adaptate la specificul geografic şi hidrologic al râurilor – debit, lăţime, adâncime, rezistenţa malurilor. Deşeurile colectate de pe cursul apelor sunt fie de mici dimensiuni, precum sticle, PET-uri, diferite obiecte din plastic, fie deşeuri mai voluminoase, provenite din lucrări de construcţii“, spune Iuliana Nedelcu, marketing director la Coca-Cola România, din care face parte Dorna. Cantitatea de deşeuri colectată de aceste sisteme variază foarte mult de la un râu la altul şi depinde de mai mulţi factori, precum debitul râului, punctul de amplasament al sistemului de colectare faţă de izvor, condiţiile meteorologice, precum şi de cantităţile de deşeuri care ajung pe cursul apelor.

„De la începutul acestui an, brandul de apă minerală naturală Dorna, alături de partenerii strategici din campania ´Apa care are grijă de apeª, a instalat două dispozitive de colectare a deşeurilor pe râurile Dâmboviţa şi Ialomiţa. Aceste sisteme inovatoare de colectare captează deşeurile de la suprafaţa apei până la adâncimea de un metru sub apă, funcţionând exclusiv cu ajutorul vântului şi al curenţilor de apă, fără a avea nevoie de energie sau intervenţie umană.“ Raportarea cantităţilor colectate prin aceste sisteme presupune mai multe etape, cea de colectare de pe râuri fiind prima. Ulterior, datele vor fi analizate şi vor fi realizate statistici care ar putea să folosească actorilor implicaţi în managementul deşeurilor.

Iniţiativa Dorna are în vedere şi alte acţiuni de curăţare, astfel încât, în viitor, apele care se varsă în Dunăre şi în Marea Neagră să fie mai curate.

Dispozitivul de colectare a deşeurilor de tip Litter Trap este fabricat din plastic reciclat, nu necesită alte resurse şi nu afectează flora şi fauna subacvatică. Dispozitivele plutitoare care sunt instalate în cadrul acestei campanii sunt concepute de organizaţia non-profit Clear Rivers din Olanda şi sunt, de fapt, nişte sisteme plutitoare, capabile să capteze gunoiul de la suprafaţa apei până la adâncimea de un metru sub apă.

Creşterea capacităţii de colectare se face cu ajutorul unor braţe plutitoare, întinse pe lăţimea râului, pentru a acoperi o suprafaţă cât mai mare. Deşeurile astfel captate sunt direcţionate către o „capcană“ de unde, odată colectate, nu mai pot scăpa înapoi pe suprafaţa râului, chiar dacă se schimbă direcţia curenţilor, ele fiind blocate printr-un sistem cu uşă semi-închisă. Capcanele sunt realizate, la rândul lor, din plastic colectat de pe ape şi reciclat ulterior. Această caracteristică transformă aceste dispozitive în produse „circulare“: colectarea deşeurilor plutitoare se face astfel cu ajutorul plasticului colectat anterior de pe cursurile altor ape.

Odată puse în funcţiune, dispozitivele pot colecta până la cinci metri cubi de deşeuri în fiecare zi (pentru un singur dispozitiv), cantitatea putând varia în funcţie de mai mulţi factori, cum ar fi tipul şi greutatea plasticului colectat, condiţiile meteorologice, curenţii de apă şi vânt etc. Deşeurile acumulate de fiecare dispozitiv vor fi, ulterior, trimise la staţia de sortare şi apoi redirecţionate către fabricile de reciclare pentru a fi transformate în materiale noi.