Pagina verde. Cum au devenit etichetele bunurilor de consum „platforme“ de educare a consumatorilor în ceea ce priveşte reciclarea?

♦ Pe lângă simbolurile clasice de reciclare de pe etichetele ambalajelor, în ultimii ani au apărut şi alte tipuri de marcaje prin care producătorii îi îndeamnă pe consumatori să recicleze, cu mesaje scrise mai mare, mai vizibil şi mai uşor de înţeles.

„Separaţi conştient!“, „Dezlipeşte eticheta! Pune capacul! Reciclează!“ sau „Protejează natura!“ sunt câteva dintre mesajele pe care le putem citi astăzi pe ambalajele produselor din sectorul bunurilor de larg consum, mesaje care vin în completarea simbolurilor şi care pe de o parte încurajează consumatorul să ia decizii responsabile, iar pe de altă parte ajută la construirea unei imagini pozitive a brandului. 

„Sustenabilitatea a devenit un factor esenţial în deciziile de cumpărare ale consumatorilor moderni. Conform unui studiu realizat recent de Nielsen, aproximativ 73% dintre consumatori preferă să cumpere de la branduri care demonstrează un angajament clar faţă de practici sustenabile. O etichetă sustenabilă nu doar că certifică buna intenţie a brandului în ceea ce priveşte protejarea mediului, dar şi ajută la construirea unei imagini pozitive şi de încredere“, spune Dochiţa Zenoveiov, fondatoarea agenţiei de branding Inoveo. De altfel, tendinţa către sustenabilitate se identifică şi de cealaltă parte a „baricadei“, astfel că 54,2% dintre companiile româneşti au o strategie de aplicare a principiilor economiei circulare pentru propriile ambalaje puse pe piaţă, conform unui studiu realizat de compania de consultanţă şi servicii de mediu Stratos şi organizaţia ECO Synergy împreună cu Asociaţia Română pentru Ambalaje şi Mediu (ARAM).  „Fiecare are rolul său şi trebuie să îl joace, aşa cum reiese şi din această analiză, în care 64% dintre respondenţi au menţionat că responsabilitatea de a informa şi educa consumatorul în sensul adoptării unui comportament de reducere, reutilizare, colectare separată, reciclare a deşeurilor aparţine autorităţilor, mediului privat, dar şi academic“, a declarat Luminiţa Roşca, director general al Stratos şi Eco Synergy.  Companiile au luat în propriile mâini misiunea de a informa consumatorii privind reciclarea, astfel că pe multe ambalaje, în special din zona alimentară, se pot citi îndemnuri la reciclare şi de informare a consumatorilor referitor la sursa ambalajelor. 

„Noile ambalaje de 330g sunt 100% reciclabile cu excepţia etichetei care este imprimată şi care trebuie înlăturată pentru ca procesul de reciclare să fie unul eficient. De aceea am creat o etichetă specială, ´unzipª, ce se desface uşor de pe recipient“, spuneau în trecut reprezentanţiii FrieslandCampina, producătorul lactatelor Napolact, care a ales o astfel de etichetă pentru lactate precum sana sau kefir „to go“, iar ulterior a început să o folosească şi pentru ambalaje mai mari.

În contextul în care România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privinţa reciclării deşeurilor de ambalaje, iar mulţi consumatori nu ştiu încă toate detaliile despre modul în care fiecare tip de ambalaj se poate colecta astfel încât deşeurile să nu ajungă în natură, implicarea mediului privat este cu atât mai importantă. Mai mult, astfel de practici pot îmbunătăţi relaţia brand-consumator.

„Prin promovarea transparenţei şi evidenţierea iniţiativelor ecologice, aceste ambalaje pot consolida relaţia dintre brand şi consumator, transformând cumpărătorii ocazionali în loiali, de lungă durata. Astfel, brandurile nu doar îşi îndeplinesc responsabilitatea ecologică, ci îşi şi întăresc legătura emoţională cu consumatorii lor“, mai spune Dochiţa Zenoveiov.

În condiţiile actuale, în care conştientizarea asupra protejării mediului este în creştere, mesajele şi informările legate de sustenabilitate au devenit o componentă esenţială încă din faza de design a ambalajelor, chiar din etapa de brief, adaugă ea. Iar procesul de dezvoltare ambalajelor moderne ia în considerare nu doar materialele utilizate, ci şi mesajul transmis consumatorului.

„Ambalajele nu mai sunt doar identificatoare de produs, ci devin platforme de comunicare a valorilor sustenabile ale brandului. Branduri care deja fac asta în Vest sunt Frosch (brand de produse de curăţenie), Weleda (brand de îngrijire personală şi cosmetice) sau LíOccitane“, completează Dochiţa Zenoveiov, care adaugă şi că târgul dedicat tehnologiilor de printare DRUPA, European Packaging Design Association a avut un concurs pentru actualii studenţi de la universităţile de design, viitorii designeri de ambalaje, cu scopul de a aduce în focus ambalajele sustenabile.

Astfel, deşi în România etichetele sunt doar la început din punctul de vedere al mesajelor transmise către consumatori în ceea ce priveşte reciclarea, este clar că tendinţa va începe să acopere mare parte din industria bunurilor de larg consum cel puţin.