Economia verde

Pagina verde. Cum se vede dezvoltarea urbană dinspre vest: specialiştii deja vorbesc de „postinfrastructură“ şi proiecte rezidenţiale fără locuri de parcare. Surpriza? Densitatea devine o idee bună

03.11.2024, 11:49 Autori: Bogdan Alecu , Sorin Pâslaru

Investiţiile în transportul în comun sunt esenţiale pentru orice oraş care vrea să devină sustenabil pe termen lung, iar maşinile trebuie treptat să dispară din oraşe. Densitatea este un lucru bun deoarece ţine sub control investiţiile în infrastructură, iar oamenii după pandemie şi lockdown, vor oraşe cu cât mai multe spaţii verzi şi apă.

În Vest toate investiţiile mizează pe reducerea emisiilor de carbon, pentru a limita efectele încălzirii globale. Dincolo de temperaturi mai ridicate, încălzirea globală a atras şi numeroase cazuri de vreme extremă, fenomene meteo care lasă în urmă dezastre de sute de milioane şi miliarde de euro.

Mai mult, bolile respiratorii sunt unul dintre cele mai frecvente şi mai dureroase efecte ale poluării aerului, o stare de fapt ale cărei victime îi sunt din ce în ce mai mulţi cetăţeni ai lumii.

În România, deşi numărul cazurilor noi de îmbolnăvire prin afecţiuni ale aparatului respirator este mai mic decât în urmă cu cinci ani, evoluţia acestui indicator este fluctuantă, astfel că în 2022 s-au înregistrat cu 10% mai multe astfel de cazuri faţă de anul precedent, potrivit datelor Centrului Naţional de Statistică în Sănătate Publică, furnizate de reprezentanţii Institutului Naţional de Sănătăte Publică prin Ministerul Sănătăţii.

Potrivit evaluărilor Agenţiei Europene de Mediu (AEM) privind calitatea aerului, citate de Ministerul Sănătăţii, poluarea aerului provoacă anual peste 1.200 de decese premature în Europa la persoanele cu vârsta sub 18 ani şi măreşte semnificativ riscul de îmbolnăvire mai târziu în viaţă. Este nevoie de mai multe eforturi pentru a proteja sănătatea copiilor şi a adolescen­ţilor de efectele negative ale poluării aerului.

„Miza cea mai importantă este aceea de a reduce emisiile de dioxid de carbon. Primul punct ne aduce la al doilea - benzina este un element fosil şi nu poate fi viitorul. România a semnat şi ea Acordul de la Paris în 2015, este parte a UE, primeşte bani de la UE şi trebuie să fie de acord că poate găsi o metodă de a construi case cu dezvoltatori, care să fie neutre, să consume extrem de puţină energie sau chiar să producă mai mult decât consumă. România are nevoie de specialişti pentru asta. Viitorul nu este benzina, ci hydropower care ne aduce multe posibilităţi. Ne uităm în jur şi vedem că nicio ţară nu va respecta acordul de la Paris din 2015. Dar putem urma această strategie şi să fim conştienţi că schimbări vor fi în traficul rutier, în construcţii, inclusiv demolări. Totul trebuie să meargă către reduceri puternice de CO2. Toţi investitorii, oriunde ar fi, în Portugalia, Franţa, Germania, Danemarca, Suedia, toţi reduc emisiile de CO2“, a spus dr. Wulf Daseking în cadrul conferinţei Cities of Tomorrow, organizată de Camera de Comerţ Româno-Germană AHK la Oradea.

Studiu de caz pentru evenimentul Cities of Tomorrow a fost oraşul Freiburg, de circa 230.000 de locuitori, considerat a fi cel mai frumos oraş din Germania şi considerat a fi şi cel mai însorit, iar prezentarea a fost realizată de Dr. Wulf Daseking, fost şef al planificării urbane, oraşul Freiburg, urbanist, arhitect, profesor de sociologie urbană şi planificare urbană în Freiburg şi Londra.

Freiburg are peste 400 km infrastructură pentru biciclete, iar cetăţenii săi în proporţie de 61% folosesc de câteva ori pe săptămână acest mijloc de transport, faţă de 39% maşina şi 35% transportul public.

În opinia lui Wulf Daseking, atunci când ai CUT - coeficient de utilizare a terenului - de peste 1,2 pe un lot, maşinile trebuie să meargă în subteran. Mai mult, dacă sunt aproape de o staţie de tramvai spre exemplu, atunci dezvoltatorii ar trebui să nu mai construiască locuri de parcare. Dacă este la 200 de metri, atunci o parcare este inutilă. "Noi am făcut asta, iar oamenii mergeau cu tramvaiul. Va fi aşa şi în România, cel mai probabil".

Pe de altă parte, dezvoltatorii locali spun că acest lucru ar fi imposibil acum, mai ales pe segmentul superior de preţ unde familiile au cel puţin 2-3 maşini. Problema rămâne în România subdezvotarea transportului în comun, lipsa benzilor unice pentru autobuze şi faptul că abia recent au demarat noi investiţii în extinderea reţelei de metrou. Germania pe de altă parte a mizat deja de zeci de ani pe transportul feroviar electrificat, de la tren la tramvai, tocmai pentru a permite dezvoltarea unui transport în comun pe placul tuturor.

"Noi acum nu am venit în România să vă spunem ce să faceţi, fiecare are drumul lui. Scopul este că într-un timp scurt, pot fi luate multe măsuri.

O soluţie spre exemplu este aceea de a redirecţiona traficul către centura ocolitoare, iar în interiorul acesteia, viteza maximă să fie de 30 km/h. Primarul riscă mult, dar de aceea este primar. Mai departe, tot mai puţine locuri de parcare. În Franţa în anii 60 eram student în Lyon, iar atunci oraşul era un loc groaznic. Şi atunci s-au luat primele măsuri. Paul Bocuse, celebrul chef, alături de un grup, a spus că atunci când deschide un restaurant uimitor, doreşte spaţiu afară, nu maşini parcate. Şi erau anii 60. Acum Lyon este locul unde toţi vor să meargă", a explicat profesorul.

Componenta de inovare a venit cu propuneri de proiecte pQrecum parcarea inteligentă pentru biciclete, o propunere pentru reabilitarea falezei Jiului în Târgu-Jiu alături de proiectul „Mobilitate policentrică în municipiul Oradea - Coridorul Magnolia, Cazaban, Nufărului.

În opinia lui, în oraşe nu mai trebuie realizate "scurtături" sau pasaje, ci traficul trebuie redirecţionat în afară. Pe de altă parte, Bucureştiul, capitală europeană, nu are nici la 34 de ani de la Revoluţie o centură ocolitoare funcţională, iar lucrările sunt întârziate de ani de zile.

Cum arată planul de la Oradea? oraşul are acum 180.000 de locuitori, iar autorităţile locale mizează pe o dezvoltare sustenabilă. Spre exemplu, un atu forte al oraşului este sistemul de termoficare, la care se conectează inclusiv blocurile noi.

"Oradea este un oraş care creşte acum. Nu poate fi un singur răspuns cu privire la dezvoltare - ce am învăţat acum este că un oraş creşte datorită oportunităţilor şi spaţiilor de locuit.  Trebuie să existe oportunităţi pentru tineri, siguranţă, sustenabilitate în sensul de a reduce impactul asupra mediului. Am avut trei săptămâni la rând de caniculă, de valuri de căldură. De aceea trebuie să devenim sustenabili pentru a face faţă mai bine acestor noi probleme", a subliniat Mihai Jurca, city manager al Municipiului Oradea.

Privind spre viitor, subiectele abordate au inclus tehnologiile AI şi impactul lor asupra vieţii de zi cu zi, utilizarea acestora pentru valoare economică, rolul oraşelor în viitoarele lanţuri de aprovizionare şi infrastructură, precum şi energia şi schimbările climatice. Jens Hoffmann, reprezentantul LAND Germany GmbH a menţionat faptul că această conferinţă a oferit un cadru de discuţie pentru subiecte de o importanţă majoră pentru viitorul Oradiei: "M-am bucurat să văd că participanţii veniţi atât din zona privată, cât şi din cea publică erau interesaţi să cunoască exemplele de bune practici ale companiei LAND pentru o tranziţie către un oraş mai ecologic şi că au văzut în ele oportunităţi pentru oraş de a atrage noi talente şi de a crea calitate", a menţionat el.

Oradea a fost în 2024 primul oraş din afara Capitalei ales pentru organizarea conferinţei Cities of Tomorrow de către Camera de Comerţ Româno-Germană - AHK prin prisma investiţiilor atrase de oraş, atât prin fonduri europene cât şi private ce asigură zeci de mii de locuri de muncă.

Oradea a atras în ultimii 17 ani 1,3 miliarde de euro investiţii private şi 1,2 miliarde de euro investiţii publice prin fonduri europene în creşterea nivelului de trai. Directorul general al AHK România Sebastian Metz, explică faptul că miza dezvoltării oraşelor, având oamenii în centru, este reprezentat de promovarea măsurilor de creştere a atractivităţii pentru noi investiţii şi stimularea competitivităţii ţării, pentru ca în final oamenii să îşi dorească să trăiască acolo, şi nu să plece din ţară.

Mai mult, Oradea a atras cea mai mare investiţie de tip greenfield din ultimii ani - finlandezii de la Nokian au construit acolo o nouă fabrică de anvelope de 650 mil. Euro.

"Alegerea a fost uşoară, unde să mergem. Oradea este un model pentru România, despre cum se pot dezvolta oraşe de succes, cu perspectivă pentru cetăţeni. Prin evenimentul Cities of Tomorrow exact acest lucru urmărim - dezvoltarea oraşelor din România prin perspectiva cetăţenilor care să îşi dorească să locuiască şi să muncească în astfel de oraşe. Noi ca AHK dorim să reducem migraţia spre Vest şi să atragem aici companii germane, în oraşe şi regiuni cu perspective pe termen lung, care se dezvoltă sustenabil", a spus Sebastian Metz, director general AHK România.

Ilie Bolojan a condus dezvoltarea Oradiei din ultimii 17 ani, întâi ca primar, iar din 2020 ca preşedinte al consiliului judeţean Bihor, care a venit acum ca o completare a oraşului pentru a oferi loc de creştere companiilor locale.

"AHK a fost o inspiraţie pentru noi prin perseverenţa de a organiza Cities of Tomorrow şi prin exemplele de bună practică. Creşterea se face tocmai cu profesionalism şi persecerenţă şi nu neapărat cu membri de partid, iar uneori trebuie să fii împotriva curentului. Noi am investit în sistemul de termoficre, cel mai extins din România, după ce ne-am inspirat din modelul german - unde încălzirea costa cu 10% sub cea cu gaz convenţional, iar mai departe ne-am inspirat din modelul de reabilitare a clădirilor prin supraimpozitare şi susţinere financiară pentru proprietari. Astfel am realizat simbioza dintre dezvoltarea urbană şi ce economică a oraşului", a spus Ilie Bolojan, preşedintele consiliului judeţean Bihor.

Ambasada Germaniei consideră Oradea un exemplu de bună practică, iar exemplul dat ţine tot de sistemul de termoficare, care utilizează inclusiv resursele de apă termală de sub oraş.

"Spitalul, siistemul modern de termoficare care a punctat inclusiv 70 de noi branşări în 2023 sunt exemple de bună practică în dezvoltarea urbană şi regională. Aici ne aflăm la locul potrivit pentru a discuta de "postinfrastructură" şi tehnologii emergente care depăşesc ideea de infrastructură dincolo de drumuri şi poduri şi merge către crearea de reţele inteligente pentru gestionarea resurselor, cu un mediu eficient integrat care răspunde provocărilor precum urbanizare rapidă şi schimbări climatice". A punctat Cristina Raicu, director adjunct pentru servicii economice în cadrul Ambasadei Germaniei.

Dr. Wulf Daseking, fost director de planificare urbană în primăria oraşului Freiburg, arhitect şi profesor pentru disciplina sociologia şi planificarea oraşului în Freiburg şi Londra. Wulf Daseking a prezentat modelul de regenerare şi planificare urbană a oraşului Freiburg, asemănător cu Oradea prin dimensiune şi structură. El explică importanţa implicării tinerilor şi a comunităţilor în procesul de planificare urbană şi găsirea unei identităţi a oraşului pentru atragerea tinerilor. Alte măsuri discutate au inclus extinderea transportului public, renunţarea la mobilitatea cu maşina privată, favorizarea transportului în comun, densificarea zonelor locuite şi oprirea extinderii oraşului pentru optimizarea costurilor de infrastructură.

Jens Hoffmann, reprezentantul LAND Germany GmbH: „Piaţa creşte acum în Europa de Est. Toţi se uită la România, Polonia sau Ungaria pentru a intra pe aceste pieţe. Mai mult, percepţia oamenilor este acum alta după pandemie. Pentru că am fost închişi în case de pandemie, am descoperit ce frumos este afară. Acum 96% dintre europeni vor oraşe mai verzi şi mai «albastre» - cu o componentă de apă. Aşa cum în business vorbim de KPI, în imobiliare ne uităm la peisaje, spaţii outdoor, nivelul particulelor PM.“

Ilie Bolojan, preşedintele CJ Bihor: Liderii locali au vizitat oraşele din Germania, au învăţat exemple de bună practică, precum extinderea sistemului de termoficare sau reabilitarea clădirilor din centrul istoric. Eu cred că sunt două chestiuni importante pe care e bine să le reţinem şi în administraţia românească: profesionalism şi perseverenţă. Facem lucruri bune cu profesionişti, nu neapărat cu membri de partid. Pentru a obţine rezultate, uneori trebuie să te duci împotriva curentului. Dacă în Oradea, anumite lucruri s-au schimbat cu viteză mai mare este pentru că am încercat să nu scăpăm din vedere aceste două elemente importante.

Mihai Jurca, city manager al Municipiului Oradea: Oradea este un oraş care creşte acum. Nu poate fi un singur răspuns cu privire la dezvoltare - ce am învăţat acum este că un oraş creşte datorită oportunităţilor şi spaţiilor de locuit.  Trebuie să existe oportunităţi pentru tineri, siguranţă, sustenabilitate în sensul de a reduce impactul asupra mediului. Am avut trei săptămâni la rând de caniculă, de valuri de căldură. De aceea trebuie să devenim sustenabili pentru a face faţă mai bine acestor noi probleme.

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea

Raiffeisen Bank