Pagina verde. Diana Buzoianu, ministra mediului, vorbeşte despre o problemă sistemică la Apele Române şi pregăteşte reorganizarea instituţiei după ce un raport a identificat 33 de riscuri, lipsa controalelor, dar şi exploataţii ilegale

Administraţia Naţională „Apele Române“ (ANAR) ar avea nevoie de 11-12 mld. lei pentru finalizarea portofoliului de investiţii aflat în prezent în lucru, în condiţiile în care finanţările de la bugetul de stat au fost în ultimii ani de ordinul zecilor de milioane de lei anual, a declarat Diana Buzoianu, ministrul mediului, în cadrul unei conferinţe de presă în care a prezentat concluziile a două rapoarte privind instituţia.

„Noi am trecut Mecanismul apei, (proiect menit să îmbunătă­ţească legătura dintre sistemul de venituri gestionat de ANAT şi cheltuielile reale pentru fiecare cate­gorie de apă – n. red.),  legea care va aduce cel puţin 2,5 mi­liarde de lei în următorii 15 ani în ANAR, dar este foarte clar că subfinanţarea acestei instituţii va duce la nişte probleme absolut cronice în anii următori“, a declarat ea.

Ministra a prezentat separat rezultatele unui control la Administraţia Bazinală de Apă Olt, unde au fost descoperite două exploatări ilegale de agregate. Potrivit datelor prezentate, cele două exploatări însumează circa 100 de hectare şi ar fi produs prejudicii de zeci de milioane de lei. În cazul uneia dintre balastiere, ministrul spune că peste 5 milioane de metri cubi de agregate ar fi fost extraşi ilegal, iar numai prejudiciul aferent agrega­telor ar depăşi 10 mil. lei.

„Pentru cele două companii care au fost verificate, Mineral Port şi Pond Star, însumează în total 100 de hectare pe care s-a făcut exploatare de agregate ilegal, cu încălcarea tuturor normelor, cu prejudicii de zeci de milioane pentru România“, a spus Diana Buzoianu în cadrul conferinţei.

Buzoianu a criticat lipsa controalelor şi sancţiunilor la nivel local. În 2019 şi 2020 au fost realizate câte 12 controale privind exploatarea agregatelor, fără aplicarea unor sancţiuni contravenţionale, deşi documentele consemnau fapte care constituiau contravenţii. În 2022 au fost efectuate cinci controale, în 2023 zece, iar în 2024 alte 12, fără sancţiuni contravenţionale, potrivit conclu­ziilor corpului de control prezentate de ministru. În 2025 au fost făcute zece controale şi aplicată o sancţiune de 40.000 de lei.

În cazul companiei Mineral Port, Buzoianu susţine că între 2011 şi 2026 nu a fost efectuat niciun control, deşi exploatarea ar fi generat un prejudiciu total estimat la aproxi­mativ 20 mil. lei.

În cazul Pond Star (unde a fost descoperită o exploatare ilegală de agregate minerale pe 25 de hectare), controalele au început după aproximativ 11 ani de activitate, iar verificările ulterioare au consemnat în repetate rânduri exploatări desfăşurate în afara condiţiilor legale, fără, însă, sesizarea organelor penale timp de ani de zile la rând.

Raportul corpului de control urmează să fie transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar ministrul a anunţat şi măsuri administrative împotriva persoanelor considerate responsabile.

Pe de altă parte, ea a vorbit şi despre reoganizarea instituţiei.

Un raport de analiză organizaţională realizat la nivelul ANAR a identificat 33 de riscuri, dintre care 17 foarte ridicate, şapte ridicate şi nouă considerate critice. Una dintre probleme este distribuţia personalului între activităţile de suport şi cele de execuţie. Potrivit ministrului, aproximativ 270 de posturi ar putea fi mutate din structurile suport către activitatea din teren, iar raportul propune 55 de măsuri care ar urma să fie implementate etapizat.

O altă problemă este îmbătrânirea personalului: peste 35% dintre angajaţii instituţiei au peste 55 de ani. În acelaşi timp, salariile mici fac dificilă atragerea specialiştilor tineri, a spus Buzoianu, oferind exemplul unui debutant în IT, care ar avea un salariu de circa 2.700 de lei.

Reorganizarea ANAR ar urma să includă şi schimbarea modului în care funcţionează inspecţia. Ministerul analizează trecerea acesteia la nivel naţional, astfel încât inspectorii să nu mai fie subordonaţi conducerilor locale ale administraţiilor bazinale. Buzoianu a precizat că reorganizarea nu urmăreşte reducerea personalului, ci redistribuirea angajaţilor către activităţile de execuţie şi control din teren.