Pagina verde. EcoNews ZF

♦ Februarie a adus o rată de colectare de 85% a ambalajelor SGR

De la începutul anului, peste 670 de milioane de ambalaje au fost returnate de către consumatori, iar RetuRO a predat către reciclatori o cantitate de 50.000 de tone de ambalaje. Numai în luna februarie au fost colectate aproape 300 de milioane de ambalaje SGR, reprezentând 85% din cantitatea pusă pe piaţă. În primul an de funcţionare, sistemul a ajuns la o rată de colectare de 55%, cu vârfuri în sezonul cald. În primul an de funcţionare, RetuRo a trimis către reciclatori peste 230.000 de tone de materie primă pentru noi ambalaje în principiu. însă, România nu are capacitate de reciclare a întregii cantităţi de sticlă, PET şi aluminiu colectat prin SGR astfel că circa 40% din cantitate merge la export.

RetuRO, administratorul SGR, funcţionează cu finanţare exclusiv privată şi are rolul de a asigura transparenţa asupra cantităţilor de ambalaje pentru băuturi puse pe piaţă şi returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deşeurilor de ambalaje, în vederea atingerii ţintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.  Compania a fost creată de un consorţiu de trei acţionari privaţi: Asociaţia Berarii României pentru Mediu (30%), Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu (20%) şi un acţionar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (20%).

 

♦ Dosarele pentru fondurile Rabla pentru sobe pot fi depuse până pe 11 aprilie

Unităţile administrativ-teritoriale pot depune cererile de înscriere şi documentaţia pentru fondurile Rabla pentru sobe prin intermediul aplicaţiei informatice, puse la dispoziţie de AFM, până la data de 11 aprilie 2025, ora 23:59. Rabla pentru sobe se adresează exclusiv locuitorilor din cele 27 de judeţe situate în zona montană a României. Statul va finanţa 70% din cheltuiala cu instalarea unei sobe eficientă din punct de vedere energetic, dar nu mai mult de 10.000 de lei. Pentru fiecare UAT este alocată suma de maximum 560.000 lei. Conturile create şi utilizate pentru înscrierea în cadrul programelor derulate de Administratia Fondului pentru Mediu rămân valabile şi pot fi accesate pentru depunerea cererilor de finanţare în cadrul Programului privind acordarea de sprijin în vederea achiziţionării de aparate pentru încălzirea locuinţelor, pentru localităţile din zona montană pentru solicitanţii unităţii administrativ-teritoriale.

După încheierea contractelor de delegare dintre Administraţia Fondului pentru Mediu cu unităţile administrativ-teritoriale şi publicarea pe site-ul AFM a listei cu UAT-urile, care au încheiat contracte de delegare, AFM va publica anunţul de deschidere a sesiunii de înscriere pentru solicitanţii persoane fizice şi a sumelor alocate. Programul are caracter multianual şi se aplică în unităţile administrativ-teritoriale organizate la nivel de comună, incluse în Lista localităţilor din zona montană.

 

♦ Studiu: doar 7% dintre pungile utilizate în e-commerce-ul de modă din cele şase pieţe sunt refolosite sau reciclate

Retailerii de modă online au livrat anul trecut 2,9 miliarde de pungi de plastic către cumpărătorii europeni din şase pieţe de top adică Marea Britanie, Germania, Franţa, Spania, Italia, Polonia, echivalentul a 7,8 milioane de pungi pe zi, accentuând decalajul dintre comerţul fizic şi cel online în eforturile de reducere a utilizării plasticului, arată o analiză realizată de Development Economics, la solicitarea DS Smith, o companie International Paper, care are unităţi de procesare şi în România. Mai multe ţări europene au introdus legislaţii pentru limitarea utilizării pungilor de plastic în retailul tradiţional – precum taxa pe pungile de plastic din Marea Britanie, implementată începând cu anul 2015. Cu toate acestea, odată cu orientarea cumpărătorilor către mediul online, tot mai multe pungi de plastic sunt folosite pentru e-commerce, se arată în analiză. Marea Britanie utilizează acum cel mai mare număr de pungi de plastic pentru livrările e-commerce.

Mai exact, anul trecut, aici s-au folosit cu 150 de milioane mai multe pungi de plastic decât în Germania, a doua cea mai mare piaţă. în plus, estimările arată că utilizarea pungilor de plastic va creşte cu 47% până în 2030, pe măsură ce comenzile online pentru articole vestimentare devin din ce în ce mai numeroase. Astfel, până în 2030, 4,2 miliarde de pungi de plastic vor ajunge anual la consumatorii europeni, ceea ce înseamnă un total de 21,8 miliarde de pungi în următorii cinci ani. Doar 7% dintre pungile utilizate în e-commerce-ul de modă din cele şase pieţe analizate sunt refolosite sau reciclate. Restul de 93% ajung la groapa de gunoi sau sunt incinerate – echivalentul a 2,6 miliarde de pungi doar anul trecut. Pe măsură ce e-commerce-ul creşte şi rata de reciclare rămâne scăzută, până în 2030, alte 3,8 miliarde de pungi de plastic vor ajunge anual în gropile de gunoi sau vor fi incinerate, conform analizei citate.

 

♦ BEI: 56% dintre municipiile europene vor cheltui mai mult pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi 53% pentru a creşte bugetele de infrastructură socială în următorii trei ani

Majoritatea oraşelor din Europa intenţionează să cheltuiască mai mult pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice şi pentru înmulţirea locuinţelor publice, a şcolilor şi spitalelor, conform unui nou sondaj al Băncii Europene de Investiţii (BEI). Sondajul BEI privind municipalităţile din 2025 semnalează că 56% îşi propun să investească mai mult pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi 53% intenţionează să-şi mărească bugetele pentru infrastructura socială în următorii trei ani.  

BEI a publicat raportul ierim concomitent cu o conferinţă la Bruxelles a Comitetului European al Regiunilor cu scopul de a discuta nevoile de investiţii urbane din Europa şi de a sprijini agenda politică a UE pentru oraşe. Sondajul cuprinde 1.002 municipalităţi din UE care au între câteva mii şi câteva sute de mii de locuitori, având un total combinat de aproximativ 26 de milioane (aproximativ 6% din totalul populaţiei UE-27). Sunt reprezentate municipalităţile fiecărui stat membru, numărul acestora variind, de la 131 în Germania şi 107 în Italia la câte cinci din Cipru şiLuxemburg. Similar cu sondajul anterior din 2022, nu sunt incluse capitalele naţionale şi teritoriile aflate în afara Europei, iar participarea oraşelor a fost anonimă. Deşi granturile naţionale şi UE rămân principala sursă de finanţare a infrastructurii pentru municipalităţi, peste jumătate dintre ele – 61% – sunt interesate de explorarea altor opţiuni de finanţare, conform noului raport. Acestea ar putea include, de exemplu, transformarea granturilor în garanţii care ulterior ar fi folosite pentru a atrage finanţări mai semnificative din partea unor organizaţii precum băncile. „Într-o perioadă în care provocările sunt tot mai multe, trebuie să ne asigurăm că fiecare euro investit produce impact maxim”, a spus Ioannis Tsakiris, vicepreşedintele BEI.

„Aceasta înseamnă valorificarea soluţiilor de finanţare inovatoare pentru a sprijini municipalităţile în accelerarea acţiunilor climatice şi a altor priorităţi cheie. BEI rămâne angajată să lucreze alături de oraşele europene în vederea dezvoltării şi implementării instrumentelor de care au nevoie pentru a construi un viitor mai durabil şi mai rezilient.” Sondajul BEI privind municipalităţile oferă o imagine amplă şi detaliată a planurilor de dezvoltare ale autorităţilor, care reprezintă aproximativ 54% din investiţiile publice din UE. În domeniul acţiunilor climatice, municipalităţile reprezintă aproximativ 60% din investiţii. Pe lângă constatarea faptului că majoritatea oraşelor din UE intenţionează să investească mai mult în vederea reducerii emisiilor, cel mai recent sondaj dezvăluie că aproximativ jumătate dintre ele îşi propun şi creşterea cheltuielilor pentru măsurile de adaptare la schimbările climatice. Acest tip de activitate include protecţia împotriva ameninţărilor precum inundaţiile şi incendiile.