Pagina verde. EcoNews ZF

♦ Peste 170 de cercetători, antreprenori, experţi în economia circulară şi membri ai societăţii civile spun că este important ca preşedintele României să numească un consilier cu atribuţii în tranziţia către o economie sustenabilă

Peste 170 de cercetători, antreprenori, experţi, tineri şi membri ai societăţii civile reprezentând organizaţii active în domeniile dezvoltării economice, politicilor publice şi sustenabilităţii semnează o scrisoare deschisă către noul preşedinte al României în care îi cer acestuia să aibă în vedere stabilirea unei funcţii de înalt nivel în cadrul Administraţiei Prezidenţiale (consilier prezidenţial sau consilier de stat) cu atribuţii privind combaterea, transformarea, rezilienţa şi adaptarea în contextul schimbărilor climatice şi tranziţiei către o economie sustenabilă.

„Realitatea schimbărilor climatice este probată prin consens ştiinţific global şi este resimţită din ce în ce mai intens şi în România prin secetă şi valuri de căldură prelungite, precum şi alte fenomene meteorologice extreme, cu riscuri la adresa securităţii alimentare, a securităţii energetice şi a sănătăţii publice. Aceste fenomene afectează nu doar mediul înconjurător, ci şi stabilitatea economică şi socială, siguranţa cetăţenilor şi perspectivele de dezvoltare ale ţării”, se arată în scrisoarea deschisă. 

Semnatarii subliniază că este esenţial ca paradigma ştiinţifică şi argumentele experţilor să fie susţinute de la cel mai înalt nivel instituţional al Administraţiei Prezidenţiale.

„România are nevoie de o viziune coerentă şi integrată, care să răspundă acestor transformări şi să ofere dezvoltare economică sustenabilă, locuri de muncă şi infrastructură rezilientă, sporind totodată autonomia strategică şi rezilienţa economică. Funcţia pe care o avem în vedere poate deveni un catalizator de colaborare interinstituţională, de coordonare între ministere şi de planificare strategică naţională privind transformarea economică şi riscurile climatice, de la bugetul de stat şi investiţiile publice, până la politicile industriale şi de educaţie”.

Nu în ultimul rând, spun autorii scrisorii, această funcţie poate consolida reprezentarea României în cadrul forumurilor climatice internaţionale.

 „În calitate de primar al Bucureştiului, aţi gestionat direct efectele concrete ale schimbărilor climatice, de la valuri de căldură şi presiuni pe infrastructură urbană, până la nevoia acută de spaţii verzi şi mobilitate sustenabilă, iar această experienţă vă conferă o perspectivă unică şi legitimă pentru a transforma lecţiile învăţate la nivel local în politici naţionale coerente. O funcţie dedicată transformării şi rezilienţei climatice în cadrul Administraţiei Prezidenţiale ar consolida acest parcurs şi ar permite Preşedintelui Românieii să joace un rol activ în coordonarea strategică a tranziţiei, cu beneficii clare pentru economie, societate şi poziţia României în UE”. Printre cei care semnează această scrisoare deschisă se află reprezentanţi ai unor asociaţii şi instituţii precum precum  Asociaţia pentru Consum Sustenabil, European Institute for Sustainability & energiaTa, Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti, Institutul de Cercetare Făgăraş, Asociaţia Europeană a Profesioniştilor din Educaţie, Grupul de Iniţiativă Civică „Spaţii Verzi Sănătoase”, Academia de Compost, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis sau ECOTECA.

Puteţi vedea scrisoarea deschisă aici:

https://www.infoclima.ro/acasa/presedintia-romaniei-un-actor-cheie-in-definirea-directiei-climatice-pentru-viitor-jwxr8

Mădălina Dediu

 

♦ Peste 16.500 de kilograme de deşeuri s-au colectat de pe Via Transilvanica. Proiectul va avea şi un nou tronson

Peste 16.500 de kilograme de deşeuri s-au colectat de pe Via Transilvanica într-o acţiune la care au participat peste 3.300 de voluntari, dintre care 2.700 sunt elevi şi profesori. Acţiunea de ecologizare s-a desfăşurat simultan în trei judeţe – Hunedoara, Caraş-Severin şi Mehedinţi. Aceştia au acoperit aproximativ 1.000 de kilometri din traseul Via Transilvanica. Ziua Bună pe Via Transilvanica este un proiect de educaţie ecologică şi voluntariat iniţiat de Asociaţia Tăşuleasa Social în parteneriat cu Coca-Cola HBC România, prin platforma de sustenabilitate După Noi.

înfiinţată în anul 2000, Asociaţia Tăşuleasa Social desfăşoară proiecte de voluntariat, educaţionale, de mediu, sportive şi socio-culturale, axate pe schimbarea mentalităţii tinerilor. De-a lungul celor 25 de ani de activitate, aceasta a implicat peste 100.000 de voluntari în proiectele sale. în prezent, cel mai important este Via Transilvanica: primul traseu de lungă distanţă din România. Acesta se întinde pe aproximativ 1.400 km de la Putna la Drobeta-Turnu Severin şi traversează şapte zone istorice, zece judeţe şi 12 situri UNESCO prin care se evidenţiază diversitatea etnică, culturală şi naturală a ţării.

Via Transilvanica se extinde în 2025 cu un nou ţinut intitulat Terra Borza Teutonica. Acesta are aproximativ 170 de kilometri şi străbate 13 unităţi administrativ-teritoriale: Bran, Braşov, Buneşti, Jibert, Mândra, Poiana Mărului, Râşnov, Şercaia, Şinca, Şinca Nouă, Şoarş, Ticuşu şi Zărneşti, conform informaţiilor communicate recent de Asociaţia Tăşuleasa Social.  Cuprinse în acest nou tronson sunt unele dintre cele mai spectaculoase şi simbolice zone ale Ţării Bârsei. Traseul valorifică peisaje montane impresionante şi legături cu moştenirea Ordinului Cavalerilor Teutoni – conturând o identitate culturală aparte în cadrul rutei.

Mădălina Dediu

 

♦ Green Revolution şi Raiffeisen Bank extind proiectul Pop-up de infrastructură urbană cu trei noi locaţii în Bucureşti

Asociaţia Green Revolution, primul ONG de ecologie urbană din România, continuă extinderea proiectului său inovator de infrastructură sustenabilă urbană, în parteneriat cu Raiffeisen Bank România şI deschide trei noi pop-upuri în zone cheie din Bucureşti: campusul universitar din Regie, cartierul Tei şi bdul. Basarabia, în zona Arenei Naţionale. Primul astfel de pop-up a fost lansat în urmă cu un an la intersecţia Bulevardului Unirii cu Nerva Traian. Pop-up-ul de infrastructură Regie este gândit special pentru studenţi şi oferă soluţii sustenabile accesibile chiar în proximitatea căminelor.

Aceştia vor putea adopta un comportament sustenabil mult mai uşor şi mai natural, având la îndemână mai multe servicii verzi sub un singur acoperiş: aparat Envipco de colectat ambalajele SGR, ce oferă bonuri valorice valabile în magazinele Mega Image, parcare securizată de biciclete BBOX accesibilă prin aplicaţia IVelo, serviciu FanBox, dar şi posibilitatea de a-şi încărca maşinile electrice prin aplicaţia Petrom.

Pop-up-urile de infrastructură Regie şi Tei sunt deja funcţionale, urmând ca în luna iunie să fie deschis şi cel de pe Bd. Basarabia,

Aceste Pop-up-uri de infrastructură reunesc, într-un format modular şi scalabil, elemente esenţiale pentru oraşele verzi precum parcări securizate de biciclete pentru a susţine mobilitatea alternativă, puncte FANbox pentru livrări fără emisii şi decarbonizarea transportului logistic, staţii de încărcare pentru vehicule electrice pentru încurajarea transportului sustenabil, dar şI aparate de colectare ambalaje SGR pentru a promova colectarea selectivă

„Ne bucură să anunţăm extinderea proiectului Pop-up de infrastructură cu încă trei locaţii importante din Bucureşti. Ne-am propus să fim parte din schimbare, iar aceste noi locaţii demonstrează angajamentul nostru constant pentru un viitor sustenabil. Regie, Tei şi Arena Naţională sunt puncte strategice, cu un public tânăr, activ şi conştient de impactul pe care îl avem asupra mediului”, a declarat Raluca Fişer, preşedinte Green Revolution.

Proiectul are la bază ideea că sustenabilitatea urbană nu este exclusiv responsabilitatea autorităţilor, ci poate fi implementată eficient prin colaborări între ONG-uri, companii private şi comunităţi locale. Pop-up-urile de infrastructură propun o soluţie rapidă, eficientă şi replicabilă, ideală pentru oraşele care caută să se adapteze cerinţelor europene privind decarbonizarea şi economia circulară.

Green Revolution este o asociaţie de ecologie urbană, fondată în anul 2009, cu obiectivul de a face oraşele din România mai verzi, mai curate şi mai prietenoase cu mediul înconjurător.

Mădălina Dediu

 

♦ Peste 70% din ambalajele SGR puse pe piaţă în aprilie au fost colectate

RetuRO, administratorul Sistemului de Garanţie-Returnare, cel mai mare proiect de economie circulară din România, a înregistrat peste 1,45 miliarde de ambalaje returnate de către consumatori de la începutul anului până la sfârşitul lunii aprilie. Astfel, RetuRO a predat către reciclatori o cantitate de 106.000 de tone de ambalaje. În luna aprilie, au fost colectate aproximativ 390 de milioane de ambalaje SGR, reprezentând 71% din cantitatea pusă pe piaţă. RetuRO Sistem Garanţie Returnare S.A. este o companie ce funcţionează pe principiul not for profit – ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat de companie în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR.

Compania a fost creată de un consorţiu de trei acţionari privaţi: Asociaţia Berarii României pentru Mediu (30%), Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu (20%) şi un acţionar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (20%). RetuRO, administratorul SGR, funcţionează cu finanţare exclusiv privată şi are rolul de a asigura transparenţa asupra cantităţilor de ambalaje pentru băuturi puse pe piaţă şi returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deşeurilor de ambalaje, în vederea atingerii ţintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.

Mădălina Dediu

 

♦ Braşov, Iaşi şi Cluj-Napoca sunt în topul oraşelor cu cele mai mari investiţii în infrastructura de colectare separată a deşeurilor

Marile oraşe din România investesc, în total, peste 30 mil. euro în insule smart de colectare separată a deşeurilor, unele investiţii fiind începute în 2023, altele vor fi implementate până în 2026, iar majoritatea finanţărilor provin prin PNRR, potrivit datelor publice analizate de Clean Recycle. Braşov, Iaşi şi Cluj-Napoca sunt în topul oraşelor cu cele mai mari investiţii în infrastructura de colectare separată a deşeurilor.  În vârful clasamentului este Braşov, cu o valoare totală de aproximativ 10 milioane euro, oraşul având un proiect pentru achiziţia a 275 de insule ecologice digitalizate. Primăria Municipiului Iaşi a încheiat contracte de finanţare pentru 327 de insule ecologice digitalizate, dintre care 302 supraterane şi 25 subterane. Valoarea totală a investiţiei ajunge la aproximativ 8 milioane euro. 

Iar  Cluj-Napoca va avea 350 de insule de colectare separată a deşeurilor, digitalizate, după o investiţie de aproape 6,5 milioane euro.

Un alt oraş care pune accent pe dezvoltarea infrastructurii colectării deşeurilor este Timişoara. Primăria a achiziţionat 100 de insule ecologice digitalizate, cu o valoare totală de aproximativ 1 milion euro.

Şi la Constanţa voi fi amplasate 275 de eco-insule noi în oraş, care se adaugă celor 14 insule ecologice deja instalate în 2023. Iar în Oradea au fost montate 275 de insule ecologice digitalizate.

Primăria municipiului Galaţi a semnat un nou contract de finanţare prin PNRR pentru înfiinţarea a 61 de insule ecologice digitalizate cu o investiţie de aproximativ 1 milion euro, care se adaugă celor 275 deja finanţate, cu aproximativ 4 milioane euro. În total, sunt în derulare proiecte pentru 336 de puncte moderne de colectare a deşeurilor ce vizează acoperirea tuturor zonelor oraşului, se mai arată în analiza Clean Recycle.

Din martie, Sighişoara implementează un proiect-pilot de eco-insule digitalizate pentru colectarea separată a deşeurilor, finanţat cu fonduri europene nerambursabile prin PNRR cu o valoare de aproximativ 500.000 euro.

Ministerul Mediului a derulat din noiembrie anul trecut un program naţional de instalare a peste 2.000 de eco-insule digitalizate pentru colectarea separată a deşeurilor în 50 de localităţi. Printre acestea se numără Alba Iulia, Bacău, Suceava, Deva şi Predeal. Proiectul, finanţat prin PNRR, are o valoare totală de peste 260 milioane euro, mai arată analiza Clean Recycle.

în primele 4 luni din an, Clean Recycle a gestionat o cantitate de peste 35.000 de tone de deşeuri de ambalaje, pentru cei peste 900 de clienţi din portofoliu.

Clean Recycle este unul dintre primii 5 jucători de pe piaţa locală a transferului de responsabilitate privind deşeurile de ambalaje (OIREP), preluând obligativitatea raportării, colectării şi valorificării ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje puse pe piaţă de producători şi importatori.

Roxana Roşu