Pagina verde. EcoNews ZF

Şcolile se pot înscrie până pe 30 septembrie în „Şcoala Ecoterrienilor”, program care îi învaţă pe elevi de ce să aibă grijă de natură

ECOTIC, organizaţie care gestionează deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) în numele a aproximativ 800 de producători şi importatori afiliaţi, şi ECOTIC BAT, care se ocupă de gestionarea responsabilităţii de colectare şi reciclare în numele producătorilor de baterii şi acumulatori, au lansat o nouă ediţie a programului naţional „Şcoala Ecoterrienilor”, iniţiativă care aduce împreună şcolile primare şi gimnaziale din întreaga ţară într-un demers comun de protejare a mediului.

Ediţia aceasta a Şcolii Ecoterrienilor se va desfăşura în perioada 11 septembrie 2025 –30 aprilie 2026. Programul îmbină teoria cu implicarea directă în activităţi de protecţie a mediului: elevii şi profesorii au acces la o platformă interactivă unde descoperă lecţii video, rezolvă teme şi participă la provocări creative, iar în acelaşi timp se implică activ în colectarea deşeurilor electrice şi a bateriilor uzate. Astfel, şcoala se transformă într-un loc în care responsabilitatea faţă de natură se învaţă prin acţiune concretă.

„Programul naţional de educaţie ecologică Şcoala Ecoterrienilor pune la dispoziţia elevilor şi profesorilor resurse practice şi o interacţiune digitală, transformând învăţarea despre bunele practici de mediu într-o experienţă inedită. Îi invităm pe profesori să înscrie şcolile lor şi să contribuie astfel la formarea unei generaţii responsabile şi conştiente de importanţa protejării mediului şi utilizării eficiente a resurselor”, declară Valentin Negoiţă, preşedintele ECOTIC.Ca şi în ediţiile precedente, programul este deschis exclusiv şcolilor cu învăţământ primar şi gimnazial . Organizaţia precizează că liceele (respectiv clasele IX-XII) şi grădiniţele nu pot participa.  Şcolile înscrise vor beneficia de o ediţie interactivă şi transparentă şi vor primi un kit de materiale, care include mini-recipientele pentru elevi şi seturi pentru colectarea la şcoală a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, becurilor şi neoanelor şi a bateriilor şi acumulatorilor. Iar şcolile cu cele mai multe puncte acumulate sau cele mai mari cantităţi de baterii colectare vor primii premii, dar vor fi recompensaţi şi profesorii şi elevii cei mai implicaţi.

 

Garda Naţională de Mediu: Bucureştiul pierde cursa reciclării – 85% din deşeurile generate în sectoarele Capitalei ajung la groapă netratate

Numai 11,6% din deşeurile generate în Bucureşti sunt reciclate, arată rezultatele unui control pe care Garda Naţională de Mediu l-a realizat în perioada 3-12 septembrie. În plus, numai 15% din deşeurile care ajung la groapa de gunoi sunt tratate, în timp ce ţinta este de 100%, au precizat reprezentanţii instituţiei.  „Bucureştiul pierde enorm în cursa reciclării, cu costuri financiare şi de mediu care ajung să fie plătite tot de cetăţeni. Aplicăm sancţiuni contravenţionale, pentru că aşa cere legea de gestionare a deşeurilor, dar devine limpede că avem nevoie de o soluţie nouă şi sistemică, dacă vrem să recuperăm decalajele în sectorul reciclării deşeurilor şi economiei circulare”, a declarat Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu (GNM). Controlul a vizat calcule clare pe trei indicatori şi anume procentul de atingere a ţintei de reciclare, procentul de deşeuri netratate dar depozitate şi procentul de deviere de la groapă.  Comisarii Gărzii de Mediu au aplicat zece sancţiuni contravenţionale la nivelul sectoarelor Bucureştiului, în valoare totală de 430.000 lei, precum şi 6 avertismente. Din datele culese şi gestionate de GNM, în acest moment, România înregistrează o scădere efectivă a cantităţii de deşeuri reciclate de peste 3,5 procente. În urma controlului efectuat în 2024 a rezultat ca rata de reciclare aferentă anului 2023 a scăzut sub pragul de 10% la nivel naţional.

 

Cum arată bilanţul unui producător de bere când vine vorba de reciclare: Bergenbier a generat peste 3,6 tone de deşeuri, din care 97% au fost reciclate

Bergenbier S.A., unul dintre cei mai mari producători de bere, a fost generate anul trecut circa 3.611 de tone de deşeuri, dintre care aproximativ 3.501 de tone adică circa 97% au fost reciclate, 110 tone au fost eliminate în mod controlat. Începând cu luna noiembrie 2019 nu s-a mai trimis la groapa de gunoi niciun fel de deşeu menajer, procentul de valorificare fiind de 100% (valorificare prin reciclare sau valorificare energetică), conform datelor din raportul de sustenabilitate al companiei. Întreaga cantitate de tăvi folosite la ambalarea baxurilor de doze Bergenbier şi Caraiman este realizată din carton 100% reciclat. În plus, în fabrica din Ploieşti şi în sediul central din Bucureşti, Bergenbier S.A. achiziţionează în totalitate energie electrică regenerabilă. „Prin toate eforturile de eficientizare şi protejare a resurselor pe care le folosim, consumurile specifice pentru utilităţi au fost în scădere în 2024, în comparaţie cu anul trecut: de asemenea, am scăzut emisiile de CO2 cu 13% în 2024 versus anul anterior, înregistrând 5.969 tone, pentru compensarea cărora s-au folosit un număr echivalent de certificate de CO2 (conform legislaţiei EGES aplicabile pentru Fabrica Bergenbier din Ploieşti)”, se arată în raportul amintit. Conform Legii 249/2015, privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, Bergenbier S.A. a transferat parţial responsabilitatea îndeplinirii obiectivelor de reciclare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje puse pe piaţă către Organizaţii pentru Implementarea Responsabilităţii Extinse a Producătorului.

Pentru ambalajele puse pe piaţă pentru care nu s-a transferat responsabilitatea îndeplinirii obiectivelor de reciclare/valorificare, s-au îndeplinit ţintele de valorificare şi reciclare. în 2024 au fost puse pe piaţă un total de 39.296.859 kilograme de ambalaje, din care 72% o reprezintă sticla, 6,69% PET-ul, 2,14% plastic, iar restul alte ambalaje din lemn, aluminiu, hârtie etc. Bergenbier SA, parte a grupului Molson Coors Beverage Company, a încheiat 2024 cu o cifră de afaceri de aproape 1 miliard de lei, în creştere cu 10% faţă de anul anterior.

 

Cum se pot valorifica calculatoarele scoase din uz: se recondiţionează şi se donează mai departe comunităţilor defavorizate

Asociaţia Ateliere Fără Frontiere a lansat a doua ediţie din acest an a programului Dăm Click pe România, prin care 2.000 de calculatoare recondiţionate vor ajunge în şcoli, organizaţii neguvernamentale şi instituţii sociale din comunităţi defavorizate. În total, în 2025, programul pune la dispoziţie 4.000 de echipamente IT, jumătate dintre acestea fiind deja alocate organizaţiilor care s-au înscris în luna iunie, iar cealaltă jumătate va fi donată organizaţiilor care aplică în cadrul apelului curent. În această toamnă, înscrierile se desfăşoară în perioada 15 septembrie –5 octombrie, prin formularul disponibil pe platforma reDEEE. Programul valorifică echipamentele IT scoase din uz printr-un proces de economie circulară: Ateliere Fără Frontiere, în calitate de colector autorizat, recuperează calculatoarele şi alte DEEE-uri (deşeuri electrice şi electronice) de la companii. Prin pregătirea pentru reutilizare a 4.000 de echipamente IT anual, programul evită emiterea a peste 2.200 de tone de CO₂ în atmosferă şi contribuie la conservarea resurselor naturale, prin reducerea risipei de metale rare şi prelungirea duratei de viaţă a tehnologiei existente.

 

Studiu: 36% dintre români cred că sustenabilitatea înseamnă reciclarea şi valorificarea resurselor naturale

Peste jumătate dintre români (52%) declară că adoptă un comportament sustenabil în viaţa de zi cu zi, iar 53% cumpără frecvent produse sustenabile, relevă un studiu realizat de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest). Dintre cei care aleg constant produse sustenabile, 25% le achiziţionează de 1-3 ori pe lună, 19% optează mereu pentru astfel de produse, iar 9% cumpără de 5-10 ori pe lună. Cele mai căutate produse sunt alimentele, menţionate de aproape 57% dintre respondenţi, urmate de articolele de cosmetică şi îngrijire personală (30%), produsele pentru copii (28%), electronice şi electrocasnice (26%) şi articolele de îmbrăcăminte şi încălţăminte (16%), mai arată studiul. În ceea ce priveşte noţiunea de sustenabilitate, majoritatea respondenţilor asociază conceptul celui de reciclare. Astfel, 36% dintre respondenţi au indicat că sustenabilitatea înseamnă reciclarea şi valorificarea resurselor naturale, iar 31% au răspuns “un set de comportamente care au ca scop diminuarea impactului negativ asupra mediului, comunităţii sau societăţii în ansamblu.” Reciclarea (51%), evitarea risipei alimentare (37%), utilizarea energiei verzi (31%) şi protejarea biodiversităţii (25%) au fost indicate de români drept principalele activităţi practicate în mod frecvent.

Prima ediţie a programului Dăm Click pe România din acest an s-a desfăşurat în perioada 4–27 iunie. În urma procesului de jurizare, au fost selectate 196 de organizaţii din întreaga ţară - 127 de instituţii de învăţământ, 60 de ONG-uri şi 9 întreprinderi sociale - care au primit calculatoare recondiţionate, cu un impact estimat asupra a peste 43.000 de beneficiari. Conform studiului Romania: Ready for Online Learning?, realizat în 2021, numărul de calculatoare din fiecare şcoală era cu 60% mai mare în mediul urban decât în cel rural, ilustrând decalajul profund dintre cele două. Diferenţele s-au accentuat în perioada şcolii online: 38% dintre cadrele didactice au fost nevoite să folosească un dispozitiv la comun cu alţi membri ai familiei, iar 11% dintre aceştia nu au avut deloc acces la un echipament.

Studiul mai arată şi o discrepanţă clară între intenţiile declarate şi comportamentul efectiv de consum: în timp ce peste jumătate dintre români (52%) declară că adoptă un comportament sustenabil în viaţa de zi de zi, mai mult de jumătate arată că sunt descurajaţi în a face achiziţii sustenabile de preţul ridicat, lipsa informaţiilor sau disponibilitatea limitată a acestui tip de produse pe piaţa locală. Sustenabilitatea are astfel un grad ridicat de dezirabilitate socială şi un potenţial semnificativ de creştere în România, însă este necesară o abordare integrată care să vizeze atât educarea consumatorilor cât şi îmbunătăţirea ofertei de produse sustenabile la preţuri competitive. Studiul a fost realizat la comanda CES Bucharest de CURS (Centrul de Sociologie Urbană şi Regională), la nivel naţional, în perioada 18-30 noiembrie 2024, pe un eşantion de 1.067 de persoane, cu o marjă de eroare maximă de +/- 3% la un nivel de încredere de 95%.