Pagina verde. Econews ZF

Fostul ministru al mediului, Mircea Fechet a depus în parlament un proiect pentru extinderea programului SGR: sticlele pentru oţet şi borcanele din sticlă, printre ambalajele propuse

Mircea Fechet, deputat şi fost ministru al mediului, a depus în parlament un proiect de lege pentru extinderea şi modernizarea sistemului de garanţie-returnare (SGR). Astfel, el a propus ca de la 1 ianuarie 2027 în sistem să intre şi alte tipuri de ambalaje nereutilizabile pentru oţet, borş, apă distilată, băuturi din cafea şi pe bază de cafea, precum şi borcane din sticlă cu capac metalic sau de plastic. De asemenea, el a propus ca SGR să se extindă la ambalajele primare reutilizabile pentru băuturi, care vor avea marcaj distinct şi identificare digitală (cod de bare sau cod QR). „Am propus şi ţinte minime pentru ambalajele reutilizabile: returnare 80% şi reciclare 65% pentru anul 2027, returnare 85% şi reciclare 70% pentru 2028, returnare 90% şi reciclare 75% pentru 2029. Practic, vom folosi infrastructura SGR existentă mai inteligent şi mai eficient. Iar obiectivul rămâne acelaşi: să avem mai puţină poluare şi mai mult respect pentru mediu şi resurse”, a punctat deputatul. În prezent, se pot returna doar ambalaje de băuturi din plastic, sticlă şi metal, cu volume de până la 3 litri. În perioada ianuarie-septembrie, au fost puse pe piaţă 2,6 miliarde bucăţi ambalaje de plastic, 1,3 miliarde ambalaje de metal şi 983 milioane de sticle. Dintre acestea, consumatorii români au returnat la centrele de colectare 81% din PET-uri, 82% la metal şi 86% din sticle. Practic, în primele nouă luni din 2025 românii au returnat peste 4 miliarde de ambalaje cu garanţie, iar RetuRO a predat către reciclatori peste 290.000 de tone de materiale – PET, aluminiu şi sticlă. 

Cum va folosi o comună din judeţul Arad resturile vegetale şi deşeurile menajere: a accesat un proiect european de 8,6 milioane de euro pentru o centrală termică pe biogaz şi biomasă

Primăria Seleuş, judeţul Arad, a accesat un proiect european de 8,6 mil. euro, din care 85% reprezintă finanţarea europeană, pentru achiziţionarea şi instalarea unei centrale termice pe biogaz şi biomasă, cu o capacitate de 1 MW/h de energie electrică şi de 3 MW de energie termică, costurile cu încălzirea gospodăriilor urmând să se reducă la un sfert. Un număr de 500 de racorduri vor fi făcute în prima fază la Seleuş, iar ulterior în cele două sate aparţinătoare, Moroda şi Iermata. Centrala pe bază de biogaz şi biomasă reprezintă cea mai mare investiţie din istoria comunei Seleuş, potrivit unui comunicat de presă transmis de Consiliul Judeţean Arad. „Centrala va funcţiona cu resturile vegetale ale comunei, cu deşeuri menajere, cu deşeuri de la animale şi cu plante energetice. 60 de tone de material pe oră sunt necesare pentru funcţionarea ei. Acestea se vor furniza de pe o suprafaţă de teren de 300-500 de hectare“, a declarat Cristian Branc, primarul comunei Seleuş într-un comunicat de presă. Reţeaua de conducte, în lungime de 70 km, a fost deja realizată, iar echipamentul achiziţionat din Spania a fost livrat în ţară. Primarul Branc estimează ca până la finalul acestui an lucrările se vor încheia. Centrala va fi folosită şi pentru încălzirea serelor, legumicultura fiind una dintre cele mai importante surse de venit ale localnicilor. Costurile scăzute cu încălzirea înseamnă că şi preţul produselor agricole poate rămâne rezonabil în următorii ani. 

Studiu: 41% dintre români îşi doresc un proces de returnare a ambalajelor SGR mai rapid

Pentru 41% dintre români, un proces de returnare mai rapid reprezintă principalul factor de motivaţie, în timp ce 38% îşi doresc puncte de colectare mai aproape sau mai uşor accesibile, pentru a putea recicla mai des, arată un studiu internaţional realizat la cererea Every Can Counts, desfăşurat în 16 ţări şi pe un eşantion de peste 16.000 de participanţi (dintre care 1.013 în România). Jumătate dintre respondenţi asociază ambalajele circulare cu ideea de a fi reciclate în mod repetat în acelaşi tip de produs (53% în România), iar doar 43% le consideră reutilizabile (35% în România). În acelaşi timp, 57% dintre participanţii la studiul internaţional definesc ambalajele reciclabile ca fiind „concepute pentru circularitate”, semn că ideea de circularitate rezonează tot mai puternic cu publicul. În România, procentul celor care văd astfel reciclarea este chiar mai mare: 65%. Percepţia asupra responsabilităţii privind reciclarea dozelor de băuturi diferă semnificativ de la o ţară la alta. Responsabilitatea consumatorilor atinge cel mai înalt nivel în România (71%), urmată de Irlanda (68%) şi Marea Britanie şi Grecia (64%), în timp ce în Polonia scade până la 35%. Totuşi, 3 din 4 români, la fel ca 71% dintre respondenţii la nivel global, declară că ar fi mai motivaţi să recicleze dacă experienţa ar fi mai plăcută sau interactivă, prin recompense, jocuri sau aplicaţii care să monitorizeze şi să celebreze reciclarea. Rezultatele arată că implicarea este veriga lipsă în sistemele actuale de gestionare a deşeurilor, arată studiul citat. În ţări precum Irlanda, România, Ungaria şi Olanda, unde sistemul de garanţie-returnare (SGR) este deja implementat, 90% dintre respondenţi declară că participă activ, semn că obiceiul de a returna ambalaje se formează rapid. În ţările unde sistemul nu a fost încă introdus, sprijinul pentru acest sistem variază de la 58% în SUA la 86% în Serbia, în timp ce în Brazilia atinge 85%, conform studiului. În state aflate în proces de elaborare a legislaţiei, precum Belgia şi Grecia, majoritatea populaţiei susţine ideea, dar solicită informaţii mai clare şi proceduri mai simple. În România, unde sistemul de garanţie-returnare a fost lansat la finalul anului 2023, participarea este deja printre cele mai ridicate la nivel global: nouă din zece persoane declară că folosesc sistemul, iar 77% îl susţin activ.