Pagina verde. EcoNews ZF

Platforma de mediu pentru Bucureşti investeşte în mai multe proiecte de infrastructură verde

Prin Platforma de mediu pentru Bucureşti, Fundaţia Comunitară Bucureşti şi Orange România investesc până la jumătate de milion de lei într-o serie de proiecte care construiesc infrastructură verde cu rol de scut climatic în Capitală, contribuind la atenuarea impactului fenomenului de „insulă de căldură” şi la creşterea rezilienţei oraşului. Investiţiile fac parte din cea de-a şaptea rundă de finanţare desfăşurată în cadrul programului strategic Platforma de mediu pentru Bucureşti, care a susţinut până acum în total

58 de proiecte dezvoltate de grupuri de iniţiativă civică şi organizaţii non-guvernamentale cu investiţii cumulate de aproximativ 15 milioane de lei. „Soluţiile bazate pe natură care protejează oraşul în faţa contrastelor meteorologice puternice devin infrastructură critică pentru rezilienţa climatică, cu rol major pentru sănătatea publică şi calitatea vieţii. Prin această nouă rundă de finanţare trecem de la dezbatere la intervenţii concrete şi directe, prin prototipuri urbane, cu potenţial real, care pot deveni modele replicabile la scară largă. în acest fel, ne propunem să transformăm vulnerabilităţile în capacitate de reacţie şi să construim, pas cu pas, un oraş mai bun de trăit, mai rezilient şi mai pregătit pentru viitor”, spune Alina Kasprovschi, director executiv, Fundaţia Comunitară Bucureşti. Proiectele de amenajare a spaţiilor publice ca refugii climatice au fost selectate în urma unui proces de evaluare, realizat de juriul format din specialişti în climatologie, politici publice şi sustenabilitate - dr. Roxana Bojariu (Administraţia Naţională de Meteorologie), Alina Kasprovschi (Fundaţia Comunitară Bucureşti), Mihail Belu (Orange România), dr. Sorin Cebotari (InfoClima) şi Bogdan Dragnea (ofiţer pentru neutralitate climatică al Municipiului Bucureşti). Proiectele finanţate vor fi implementate în decurs de un an, până în februarie 2027. Iniţiativa „OPEN COOLSPOT Campus Tei - laborator de răcorire urbană” dezvoltată de Asociaţia Climato Sfera vizează crearea unui refugiu climatic într-o zonă impermeabilizată, săracă în vegetaţie şi foarte expusă la caniculă din cartierul bucureştean Tei. Asociaţia îşi propune să proiecteze şi să construiască un pavilion vegetal inovator, gândit ca o infrastructură naturală de răcorire. Cu o înălţime de 3 metri şi o amprentă la sol de până la 5 metri pătraţi, structura va utiliza evapotranspiraţia plantelor pentru a genera răcorire naturală.

Proiectul finanţat cu 127.500 lei va funcţiona ca un prototip urban. Intervenţia va fi monitorizată pentru a măsura impactul microclimatic, iar efectele de răcorire şi beneficiile pentru comunitate vor fi analizate pentru a fundamenta replicarea soluţiei în alte zone ale oraşului. Cel de-al doilea proiect finanţat, „Grădina Filipescu-Cesianu - refugiu climatic pe Calea Victoriei”, urmăreşte transformarea unui spaţiu din inima Capitalei într-un refugiu urban şi un model de adaptare climatică. Dezvoltată de Club Clorofila, iniţiativa îşi propune să revitalizeze şi să înlocuiască vegetaţia pierdută din grădina de peste 2.000 de metri pătraţi a Casei Filipescu-Cesianu, aflată în patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti, să instaleze o sursă de apă potabilă şi un sistem de colectare a apei pluviale, dar şi să coaguleze o reţea de voluntari pentru îngrijirea sustenabilă a spaţiului verde pe termen lung. Cu susţinere în valoare de 127.269 lei, proiectul consolidează capacitatea Muzeului Municipiului Bucureşti de a gestiona adaptarea climatică a spaţiului şi creează un refugiu accesibil publicului în una dintre cele mai intens circulate zone ale Capitalei. Pe lângă cele două proiecte finanţate, Fundaţia Comunitară Bucureşti introduce un mecanism de incubare pentru alte câteva iniţiative aflate la stadiul de idee, dar cu potenţial ridicat de impact. Acestea beneficiază de o finanţare iniţială, pe o perioadă de trei luni, pentru a dezvolta ideea şi a planifica etapele, costurile şi aprobările necesare, astfel încât să o transforme într-un proiect de impact. Mai departe, odată confirmate viabilitatea şi beneficiile pentru comunităţile oraşului, proiectele vor putea deveni eligibile pentru a trece în etapa de implementare, cu finanţare prin Platforma de mediu pentru Bucureşti.

 

Auchan a colectat 1,7 milioane de litri de ulei uzat în ultimii şapte ani

Retailerul Auchan, cu peste 500 de magazine sub mai multe formate, a ajuns la un total de peste 1,7 milioane de litri colectaţi şi predaţi pentru reciclare prin programul de colectare a uleiului alimentar uzat de la consumatorii casnici, aproape un sfert din această cantitate fiind adusă de clienţi doar pe parcursul anului trecut. Pentru a încuraja reciclarea uleiului de gătit şi un comportament de consum mai responsabil, Auchan România, alături de partenerii săi, recompensează gestul clienţilor care predau uleiul alimentar uzat în hipermarketurile şi supermarketurile Auchan şi ATAC, în funcţie de cantitatea colectată. În funcţie de cantitatea predată, începând de la minimum 3 litri, clienţii beneficiază de un produs gratuit, în limita stocurilor disponibile. Doar în 2025, Auchan România a colectat peste 400.000 de litri de ulei alimentar uzat, contribuind astfel la salvarea de la contaminare a peste 400 de miliarde de litri de apă. „Deşi impactul uleiului alimentar uzat asupra mediului este major, colectarea lui rămâne încă limitată la nivel naţional. Experienţa noastră arată că schimbarea este posibilă atunci când există infrastructură accesibilă, parteneriate şi un mecanism care încurajează implicarea clienţilor”, a declarat Corina Dospinoiu-Imre, director sustenabilitate, Auchan România. Uleiul colectat în cadrul programului este preluat de un partener specializat de colectare, care asigură transportul şi prelucrarea iniţială în procesul pentru transformarea uleiului uzat în biocombustibil, proces prin care se evită contaminarea apei şi se reduc emisiile de carbon.