Pagina verde. EcoNews ZF

► Primăria Bucureşti va moderniza 50 km de linie de tramvai şi va cumpăra 63 de tramvaie noi cu finanţare de la BEI

Primăria Municipiului Bucureşti va moderniza 50 km de linie de tramvai, va reabilita depoul Colentina şi va achiziţiona 63 de tramvaie noi până în 2030, investiţiile făcând parte dintr-un proiect mai amplu cu fonduri de la Banca Europenă de Investiţii (BEI). „Bucureştiul are nevoie de investiţii mari în liniile de tramvai, vechi de peste 50 de ani de zile şi care nu mai fac faţă, afectând tramvaiele. Finanţarea este foarte importantă pentru Bucureşti. Vom continua această colaborare şi vom accelera ritmul de dezvoltare a proiectelor care să schimbe oraşul în bine“, a declarat Ciprian Ciucu, primarul Capitalei. „Această investiţie va aduce o îmbunătăţire reală în viaţa oamenilor. Împreună cu oraşul Bucureşti, vrem să realizăm o infrastructură benefică atât pentru rezidenţi, cât şi pentru mediu“, a spus şi Ioannis Tsakiris, vice-preşedintele BEI. Proiectul este unul amplu, care include şi reabilitarea sistemului de termoficare. Are o valoare de 1,3 miliarde de euro şi este în derulare la Direcţia Investiţii.

► Opt din zece români păstrează telefoane vechi în sertare, nu le colectează spre reciclare

Aproximativ 86% dintre români ţin în casă telefoane mobile scoase din uz, iar peste jumătate acumulează două sau trei dispozitive, arată un studiu recent realizat de Asociaţia Environ citat de Ministerul Mediului. Fenomenul „sertarului invizibil“ înseamnă resurse valoroase blocate, cu impact negativ asupra mediului. „Telefoanele, încărcătoarele şi alte echipamente electrice neutilizate, păstrate sau eliminate necorespunzător, împiedică recuperarea materialelor esenţiale pentru producerea de noi tehnologii. Predă deşeurile electrice la punctele de colectare şi contribuie la protejarea resurselor naturale“, spun reprezentanţii Ministerului Mediului.

► Concluziile Corpului de Control privind activitatea Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării: deciziile administrative nu sunt corelate cu obiectivele de conservare

Reorganizarea instituţiei a fost realizată fără fundament clar şi a dus la concentrarea puterii de decizie în mâna unui singur om, arată concluziile Corpului de Control privind activitatea ARBDD – Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării citate de Ministerul Mediului. Au fost amestecate atribuţii incompatibile, ceea ce a slăbit controlul intern şi a creat vulnerabilităţi majore, se mai arată în raport. „Raportul indică o situaţie gravă, cu disfuncţionalităţi sistemice, care afectează atât modul de administrare, cât şi capacitatea instituţiei de a-şi îndeplini misiunea principală: protecţia Deltei Dunării. Practic, suntem într-o situaţie la marginea dezastrului. Instrumente care ar fi trebuit să asigure respectarea legii au fost deturnate, iar fonduri europene au fost pierdute sau chiar proiecte sabotate. Se impune o resetare profundă, bazată pe transparenţă, reguli clare, responsabilitate şi rezultate măsurabile“, a precizat ministra Diana Buzoianu. De asemenea, controlul a scos la iveală faptul că proiecte de digitalizare finanţate din bani europeni sunt întârziate sau nefinalizate. „Diferenţa dintre sumele cheltuite şi rezultatele din teren ridică probleme serioase de management şi responsabilitate. În unele cazuri, proiecte importante au fost blocate sau afectate“. De asemenea, aceeaşi lege a fost aplicată diferit. „Unii operatori economici au fost verificaţi repetat, în timp ce alţii au evitat sancţiuni, deşi existau sesizări. Controlul a devenit, în unele cazuri, instrument de presiune, nu de legalitate“. În plus, s-a constat că monitorizarea biodiversităţii este fragmentată, iar deciziile administrative nu sunt corelate cu obiectivele de conservare. Acest lucru indică un eşec managerial la nivel superior. Raportul va fi transmis către Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie, iar la nivelul conducerii instituţiei au fost deja dispuse măsuri, inclusiv schimbarea guvernatorului, pentru a permite corectarea rapidă a disfuncţionalităţilor identificate, spun reprezentanţii Ministerului Mediului.

► Garda de Mediu: Actualul cadru legal a permis dezvoltarea unor practici prin care deşeurile sunt introduse în ţară sub aparenţa unor bunuri reutilizabile

Garda Naţională de Mediu (GNM) a făcut în 2025 un număr de peste 840 de controale în domeniul colectării deşeurilor feroase/neferoase şi vehiculelor scoase din uz, evidenţiază dimensiunea fenomenului, comisarii acordând aproape 10 mil. lei în sancţiuni, au suspendat activitatea a 13 firme, au confiscat peste 1.500 de tone de deşeuri şi au făcut aproape 340 de sesizări penale. Deşi aceste acţiuni au intensificat lupta contra fenomenului, spun reprezentanţii GNM, experienţa din teren arată clar că intervenţia exclusiv prin control, combate efectele dar nu elimină cauzele. În contextul aderării la spaţiul Schengen şi al creşterii fluxurilor de bunuri, riscul de amplificare a acestor practici devine şi mai ridicat. „Actualul cadru legal a permis dezvoltarea unor practici prin care deşeurile sunt introduse în ţară sub aparenţa unor bunuri reutilizabile“, se arată într-un comunicat al GNM.

„În realitate, o parte semnificativă a acestor „mărfuri“ îşi încheie traseul nu în economie, ci pe câmpuri, în zone izolate sau în instalaţii improvizate, unde sunt abandonate, dezmembrate sau arse ilegal. Imaginile din teren sunt relevante: autovehicule aduse pentru „revânzare“ ajung, de fapt, la capăt de drum în România, transformate rapid în surse de poluare prin arderea cauciucurilor, cablurilor sau altor componente.“ În acest context, Garda Naţională de Mediu susţine adoptarea unei legislaţii noi, adaptate realităţii şi cerinţelor europene, prin proiectul de Ordonanţă de Urgenţă aflat în dezbatere publică, iniţiat în urma concluziilor acestei analize şi care întăreşte responsabilitatea instituţională în controlul şi trasabilitatea bunurilor introduse pe piaţă.